![Împreună cu copiii ei, Tetiana Koșeva s-a refugiat de asaltul Hamas asupra orașului Așkelon pe holul blocului, citind pe telefonul mobil că „teroriștii au intrat în [oraș], că au împușcat oameni”.](https://gdb.rferl.org/01000000-0aff-0242-adab-08dbcbe7b949_cx0_cy48_cw0_w250_r1_s.jpg)
Tetiana Koșeva și-a amintit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei din clipa în care a auzit sunetul exploziilor și al sirenelor de raid aerian, în timp ce luptătorii Hamas intrau în Așkelon.
Este orașul israelian în care s-a mutat împreună cu copiii ei, în iulie 2022, ca să scape de bombardamentele rusești constante asupra orașului său natal, Harkov, în estul Ucrainei.
Situat la șapte kilometri nord de Fâșia Gaza, Așkelon a fost una dintre marile ținte ale incursiunii sângeroase organizate de Hamas în Israel pe 7 octombrie.
Împreună cu cei trei copii ai săi, Tetiana s-a ascuns din calea asaltului asupra Așkelonului pe holul blocului în care locuiește.
Citea pe telefonul mobil că „teroriștii au intrat în [oraș], că au împușcat oameni”, a spus ea.
În cele din urmă, familia a ajuns într-un adăpost antiatomic, după care voluntarii i-au dus pe cei patru cu mașina, a doua zi, într-un apartament liber de lângă Tel Aviv.
„Este ca un déjà vu. Am mai văzut asta. Am trăit deja așa ceva”, a spus Koșeva.
În orașul său natal povestește că locuia într-un subsol din cauza bombardamentelor.
„Căutam o mașină. Plecam. Și, din nou, era același lucru. Din nou, copiii. Din nou, [obținerea] acelor saci în 30 de minute. Totul se repeta”, își aduce ea aminte.
Ucrainenii care au fugit în Israel după invazia la scară largă a Rusiei în țara lor, în februarie 2022, se află acum în situația de a se adapta la un alt război.
Unii părăsesc țara, dezrădăcinați pentru a doua oară în 20 de luni, ceilalți rămân pe loc.
În orașul Haifa din nordul Israelului, Katerina Sencenko, originară din Kiev, s-a mutat într-un adăpost antiatomic pe 7 octombrie.
„Totul îmi amintește de Ucraina atunci când a început războiul”, a spus ea, făcând referire la transmisiunile TV în direct cu experți, purtători de cuvânt ai guvernului și oficiali ai Ministerului Apărării.
„Cât de mult poți să suporți? Ce este în neregulă cu această lume? De ce, în doi ani din viața mea, trăiesc pentru a doua oară începutul unui război?”, s-a întrebat ea.
18 cetățeni ucraineni aflați în Israel au fost uciși în atacul Hamas din urmă cu aproape trei săptămâni, iar unul este în continuare dat dispărut, potrivit Ambasadei Ucrainei.
Nu este clar câți refugiați din războiul din Ucraina se află în Israel.
Aproximativ 15.000 de cetățeni ucraineni sunt înregistrați la Ambasada Ucrainei, dar ambasadorul ucrainean Evhen Korniciuk a declarat că această cifră „nu înseamnă nimic”, deoarece îi reflectă doar pe cei care au ales să se înregistreze.
De asemenea, adaugă ambasadorul, ar putea include ucraineni a căror sosire în Israel nu are legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
„În general, numărul cetățenilor noștri [în Israel] este neclar”, a declarat Korniciuk. El a estimat că „aproximativ o jumătate de milion” de membri ai comunității rusofone din Israel sunt din Ucraina.
Ambasada este foarte strâmtorată din punct de vedere financiar și este limitată în ceea ce poate face pentru a ajuta la evacuări, a declarat diplomatul, adăugând că nu va transporta cu avionul cetățeni ucraineni înapoi în Ucraina.
„Nu avem unde [în Ucraina] să evacuăm oamenii. Nu vom transporta oameni de la un război la alt război. Scopul nostru principal este să scoatem cât mai mulți oameni într-o perioadă scurtă de timp”, a completat el.
Până pe 22 octombrie, patru zboruri de evacuare ale ucrainenilor au plecat din Israel spre România, transportând în total 515 pasageri, potrivit Ambasadei Ucrainei.
Contactat de Europa Liberă România, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la București a dezmințit o afirmație apărută pe rețelele sociale în care se susținea că guvernul român plătește pentru aceste zboruri.
Ambasada Ucrainei a declarat că a negociat un preț mai mic pentru cetățenii săi evacuați pentru zborurile comerciale de plecare - între 415 și 450 de euro pe bilet, pe care l-a descris ca fiind „cel mai mic preț de pe piață”.
Korniciuk a declarat că a găsit sponsori cu sediul în Israel care pot rezolva „o parte semnificativă a problemelor” ambasadei cu aceste evacuări - o referire la căutarea de „opțiuni de finanțare” pentru cei care nu-și pot permite un zbor de plecare.
Oxana Sokolovska a călătorit împreună cu cei trei copii ai săi în România cu primul zbor de evacuare, pe 14 octombrie, dar a trebuit să cumpere bilete de tren și de autobuz pe propria cheltuială pentru a se întoarce în Ucraina.
Ea a declarat că în România a primit un sejur gratuit de două zile într-un hotel.
„În fiecare zi, pe măsură ce războiul se întețește, sunt tot mai mulți oameni care vor să plece și tot mai puține oportunități”, a declarat Sokolovska.
Un coordonator de la Centrul neguvernamental de asistență pentru refugiați din Haifa, care oferă asistență pentru aproximativ 1.650 de familii ucrainene, belaruse ori rusești, s-a arătat îngrijorat că războiul dintre Israel și Hamas înrăutățește viața refugiaților ucraineni.
Guvernul israelian a anunțat în august că va aloca echivalentul a 246 de milioane de dolari pentru a acoperi cheltuielile de sănătate și unele cheltuieli sociale pentru 83.000 de refugiați ucraineni până la sfârșitul anului 2023, conform postul de știri israelian Ynet.
Însă, noul război ar putea face ca fondurile să fie folosite în alte scopuri.
„În unele orașe mici, refugiații pot rămâne fără nimic”, a declarat Tetiana Mihailenko, unul dintre cei 15 coordonatori ai centrului.
„Acum, toate eforturile sunt bani pentru armată și pentru oamenii din sudul [Israelului] care au pierdut și ei totul”, adaugă ea.
Mihailenko, originară din Harkov, a emigrat în Israel în 2019. Ea crede că nu toți refugiații ucraineni care frecventează centrul intenționează să părăsească Israelul.
„Înțelegem că războiul [din Ucraina] se va încheia, dar nu știm care dintre ei se vor întoarce acolo. Sunt oameni care nu mai au unde să se întoarcă [în Ucraina], așa că vrem ca ei să aibă [în Israel] un loc în care să vină”, mai spune femeia.
Amplasat într-o clădire cu două etaje care oferă cupoane alimentare, haine și diverse cursuri, centrul încearcă să se asigure că „oamenii nu se pierd” în perioada în care se adaptează în Israel.
„Nu vrem să fie la nivelul de a împărți pâine și haine”, a spus Tetiana Mihailenko.
Centrul colaborează cu Ambasada Ucrainei, iar peste 70 de voluntari împachetează donații de alimente, precum dulciuri și legume, în timp ce alți 20 de voluntari fac livrări către familii sau transportă persoanele în vârstă la cabinetele medicilor.
Voluntarii vorbitori de ebraică ajută la traduceri și oferă asistență în căutarea unui loc de muncă și a unei locuințe. Avocații oferă consultații gratuite.
Pentru cei aproximativ 260 de ucraineni din Gaza, care a fost devastată de raidurile aeriene israeliene constante și care se confruntă cu aprovizionarea insuficientă cu alimente, apă și medicamente, ajustările ar putea fi mai dificile.
Un ucrainean a murit în Gaza ca urmare a luptelor și un altul a fost rănit, potrivit Ambasadei Ucrainei în Israel.
Majoritatea ucrainenilor din Gaza sunt femei care s-au căsătorit cu bărbați palestinieni, au trăit acolo ani de zile și au copii care pot fi eventual evacuați împreună cu ei, a declarat ambasadorul ucrainean în Egipt, Mikola Nahornii.
Având în vedere nivelul de trai relativ scăzut din Gaza, Ucraina ar putea să finanțeze zboruriile pentru transportul persoanele evacuate din Gaza către Egipt, apoi mai departe către o țară vecină Ucrainei - Moldova, România sau Polonia, a declarat ambasadorul.
Însă, deși frontiera dintre Egipt și sudul Fâșiei Gaza s-a deschis pe 21 octombrie pentru a permite accesul a 20 de camioane cu ajutoare umanitare, aceasta rămâne închisă pentru cetățenii străini și alte persoane care speră să fie evacuate din teritoriul palestinian.
Până la 24 octombrie, nu a fost anunțat niciun zbor de evacuare din Egipt.
