„Nu putem lăsa ca sprijinul militar european pentru Ucraina să fie luat ostatic de alte decizii care nu au nimic de-a face cu această problemă specifică”, a declarat luni șeful diplomației UE, Josep Borrell, după o reuniune a miniștrilor de Externe de la Bruxelles.
La rândul ei, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a cerut Budapestei „să permită în sfârșit ajutorul pentru Ucraina încă o dată, deoarece Europa este puternică doar dacă este unită”.
„Nu putem accepta ca o singură țară, care a semnat și ea această sumă în urmă cu câteva luni la reuniunea consiliului șefilor de stat, să blocheze acum acest ajutor crucial pentru Ucraina”, a declarat ministrul belgian de Externe, Hadja Lahbib.
Iar ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a spus despre opoziția Budapestei că pare să fi devenit o „abordare sistematică”.
„Aproximativ 40% din rezoluțiile UE privind Ucraina au fost blocate de Ungaria. EPF (Instrumentul European pentru Pace - n.red) este blocat. Negocierile de aderare a Ucrainei sunt ținute ostatice de Ungaria și aș putea continua. Cred că s-a mers foarte, foarte departe”, a spus diplomatul lituanian.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, s-a plâns pe rețelele de socializare că s-a confruntat cu „presiuni enorme” din partea colegilor săi din UE.
El a spus că eliberarea de fonduri în valoare de aproximativ 6,5 miliarde de euro pentru a ajuta la înarmarea Ucrainei este „inacceptabilă” pentru Budapesta.
Luni, diplomații țărilor membre UE sperau să aibă pregătit un nou pachet de 6,6 miliarde de euro, înainte de reuniunile miniștrilor de Externe și ai Apărării din această săptămână de la Bruxelles. Acordul includea o sumă de 860 de milioane de euro pentru achiziții de arme, potrivit Politico.
Acest lucru nu s-a întâmplat din cauza rezistenței Budapestei.
Neînțelegerile de luni sunt cel mai recent episod dintr-o serie de probleme cauzate de refuzul Ungariei de a fi de acord cu sprijinul UE pentru Ucraina.
Budapesta a blocat timp de un an rambursările parțiale pentru armele trimise Ucrainei prin Instrumentul European pentru Pace (EPF).
În urmă cu câteva săptămâni a existat un acord politic semnat de Budapesta care permite crearea Fondului de asistență pentru Ucraina, în valoare de 5 miliarde euro, în cadrul EPF. În ultimele zile însă, Ungaria a căutat din nou motive pentru a bloca întregul pachet, notează Politico.
Inițial, Ungaria declarase că blochează rambursările EPF pentru că una dintre băncile sale, OTP, se afla pe o listă ucraineană neoficială a sponsorilor de război.
Acum, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, le-a spus omologilor lui din UE că Ucraina discriminează companiile maghiare și că Budapesta nu poate plăti prețul războiului, potrivit unor surse citate de Politico.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, i-ar fi amintit că toată UE plătește un preț pentru sprijinirea Ucrainei, citând exemplul energiei.
Încetarea achizițiilor de gaze naturale rusești a costat Germania miliarde de euro, în timp ce Ungaria este una dintre puținele țări din UE care continuă să cumpere gaze rusești.
Ungaria încetinește și deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în condiţiile în care o majoritate de state membre doresc ca aceasta să se întâmple înainte de sfârşitul lui iunie. Budapesta a spus mereu că încă nu sunt îndeplinite toate condiţiile.
Relațiile Ungariei cu țările membre UE sunt pe un curs descendent, arată observatorii politici. Pe lângă atitudinea față de Ucraina și apropierea de Rusia, Budapestei i se reproșează și erodarea valorilor democratice în țară.
Criticii premierului Viktor Orban îl acuză că a slăbit instituțiile democratice ale Ungariei, a preluat controlul asupra unei mari părți din presă și a reformat sistemul electoral al țării pentru a fi favorabil partidului Fidesz.
Uniunea Europeană a înghețat miliarde de euro destinați Budapestei, urmare a presupuselor derapaje anti-democratice, a utilizării ineficiente a fondurilor UE și al eșecului garantării drepturilor minorităților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
