Cei 27 de miniștri de externe ai UE și-au actualizat pachetul de sancțiuni împotriva Belarusului în timpul unei întâlniri de la Bruxelles, pe care au avut-o pe 15 noiembrie.
Pachetul de sancțiuni va include de astă dată companii aeriene, agenții de turism și persoane despre care se presupune că sunt implicate în conflictul de la granițele Belarusului cu Polonia, Letonia și Lituania, de pe flancul estic al NATO și UE.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat jurnaliştilor după întâlnirea cu miniştrii de Externe că s-a ajuns la un acord cu privire la a cincea rundă de sancţiuni împotriva Belarusului, care se va finaliza zilele următoare, țintind „un număr destul de important” de persoane şi entităţi, pentru „favorizarea trecerii ilegale a frontierei UE”.
Se preconizează că sancțiunile vor presupune înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
„Decizia de astăzi reflectă hotărârea Uniunii Europene de a face față folosirii migranților în scopuri politice. Respingem această practică inumană și ilegală”, a spus Borrell.
Oameni blocați între granițe, masa de manevră a lui Lukașenko
Mii de oameni, în principal din Orientul Mijlociu, blocați în tabere improvizate pe partea belarusă a graniței, încearcă să intre ilegal în UE, după ce regimul Lukașenko a transportat migranți direcționându-I spre granițele blocului comunitar.
Lukașenko a ripostat astfel astfel împotriva Bruxelles-ului pentru sancțiunile pe care i le-a impus UE după reprimarea violentă a protestelor Opoziției, care contestă rezultatul algerilor din august 2020, în urma cărora autocratul s-a reinstalat la putere, unde se află neîntrerupt din 1994.
Guvernul lui Lukașenko, susținut de Rusia, a negat acuzațiile UE și acuză blocul comunitar de încălcarea drepturilor omului prin refuzul de a le permite migranților să solicite azil.
Ca răspuns la criza migranților, Polonia, Letonia și Lituania și-au întărit granițele cu Belarus.
Polițiștii de frontieră polonezi i-au avertizat pe 15 noiembrie pe migranții aflați de cealaltă parte a frontierei prin difuzoare că forța ar putea fi folosită împotriva lor dacă nu respectă ordinele, după ce Polonia și Lituania au anunțat că au oprit mai mult de 100 de persoane care încercau să forțeze granița.
Lukașenko, acuzat de trafic de persoane
Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au susținut pe 15 noiembrie, într-o declarație comună după întâlnirea cu omologul polonez Andrzej Duda, dată prin videoconderință, că Lukașenko și guvernul său trebuie să fie trași la răspundere pentru trafic de persoane.
Într-o postare dată pe Twitter la începutul zilei, Ministerul polonez al Apărării a spus că „din ce în ce mai multe grupuri de migranți sunt aduse de forțele belaruse la punctul de trecere a frontierei Kuźnica”.
Un videoclip atașat postării arată o mulțime mare în spatele unui gard de sârmă la graniță.
Ministerul a postat, de asemenea, o fotografie cu un grup mare de oameni mergând de-a lungul unui drum forestier, cu explicația: „Mai multe grupuri de migranți sunt conduse de serviciile din Belarus la punctul de trecere a frontierei din Kuźnica”.
Ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a cerut ca toate aeroporturile din Belarus să fie interzise pentru companiile aeriene care pot transporta potențiali migranți și a sugerat ca migranții să fie ajutați să ajungă înapoi în Orientul Mijlociu.
„Trebuie să transformăm aeroportul din Minsk într-o zonă interzisă pentru zbor”, a spus el reporterilor.
Între timp, Lukașenko neagă sfidător că ar fi avut vreun rol în fluxul migranților prin Belarus amenințând că se va „apăra dacă UE va impune noi sancțiuni”.
El a susținut că nu dorește ca criza migranților să se transforme într-un „conflict”, potrivit agenției de presă de stat BelTa.
Pulovere călduroase și pachete turistice pentru Belarus
Creșterea bruscă a migranților din Orientul Mijlociu în Belarus, aflat acum în centrul unei crize politice în Europa, nu a fost deloc un accident, arată o analiză New York Times.
Guvernul Belarusului și-a relaxat regulile privind vizele în august, spun agenții de turism irakieni, făcând din zborul către Europa o călătorie cu mult mai plăcută decât traversarea maritimă a Turciei către Grecia.
Apoi, Belarusul și-a sporit zborurile companiei aeriene de stat, pentru ca apoi să-i conducă pe migranți din Minsk către frontierele cu Polonia, Letonia și Lituania.
Mai mult, forțele de securitate din Belarus le-au dat instrucțiuni cu privire la modul în care pot trece frontierele Uniunii Europene, oferindu-le tăietoare de sârmă și topoare ca să poată doborî gardurile de la graniță.
Toate acestea au fost identificate de liderii europeni ca strategie de „armare” a migranților împotriva Europei, pedepsită astfel de Lukașenko pentru sancțiunile pe care a îndrăznit să i le impună pentru violența cu care și-a tratat propriul popor care-l acuză că a ajuns pentru a șasea oară la putere prin fraudarea alegerilor.
Acum, mii de oameni stau blocați sau se ascund de-a lungul graniței belaruse cu țările din blocul comunitar, în condiții de îngheț, nedoriți de țările Uniunii Europene și nici de țara care i-a ademenit și s-a folosit de ei hăituindu-i pentru a-i folosi ca masă de manevră.
Fluxul uman a transformat orașe precum Slemani (Sulaimania), din regiunea kurdistană a Irakului, în rampă de plecare pentru migranții dornici să facă o călătorie costisitoare și riscantă în speranța unei vieți mai bune în Europa.
Pe măsură ce vestea despre primitorul Belarus a devenit virală pe rețelele de socializare, numărul migranților a crescut.
Mala Rawaz, un agent de turism din Sulaimania, a spus că a vândut aproximativ 100 de pachete pe săptămână pentru călătorii în Belarus. Pachetele includeau bilete de avion printr-o țară terță, cazare de tranzit și o viză pentru Belarus.
În bazarul orașului, Briar Muhammad, de 25 de ani, își vinde marfa spunând că are „haine călduroase pentru Belarus”, timp în care ridică în aer pulovere groase din acril și jachete de iarnă pe care le scoate dintr-o cutie de carton, numai bune „pentru zăpada din Belarus!”
Soldat belarus coordonează traficul de migranți
Joi, un soldat belarus a fost auzit la telefon, ordonând unui kurd irakian să direcționeze un grup de 400 până la 500 de migranți de la granița cu Lituania către granița poloneză.
„Toți cei care se mută aici se duc la Brest”, i-a spus soldatul într-o engleză stâlcită, referindu-se la orașul belarus de la granița cu Polonia.
Când, însă, unii migranți au încercat să părăsească pădurea rece pentru a se întoarce la Minsk, au fost împinși cu brutalitate înapoi de paznicii belaruși, blocându-i între granițe.
Vineri, în efortul de a opri criza, mai multe companii aeriene au luat măsuri pentru a limita numărul de persoane care zboară către Belarus din Orientul Mijlociu. Agenții de turism din Irak spun că Turcia și Iranul au început deja să anuleze biletele către Minsk pentru pasagerii irakieni, sirieni și yemeniți joi și că guvernul a împiedicat agenții de turism să vândă chiar și bilete de tranzit către Belarus la începutul săptămânii.
Dar asta a contat prea puțin pentru irakienii disperați, care au găsit rute alternative prin Dubai, Emiratele Arabe Unite.
„Am auzit că situația nu este tocmai bună în Belarus, dar trebuie să plec pentru că aici nu există viață, nu există oportunități de muncă, nu există drepturi ale omului, nu există egalitate și dreptate, nicio bucurie”, spune Amer Karwan, un tâmplar care s-au dus cu trei prieteni la o agenție de turism din Sulaimaniya, joi, pentru a ridica biletele care, spera el, îl vor duce în Belarus.
