Dimineața, când soții Adina și Mihnea Adrian Tănase din București încep o nouă zi de muncă, ea pleacă înspre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde este detașată din octombrie 2024, pentru o perioadă de trei ani.
El, spre Înalta Curte de Casație și Justiție.
În septembrie 2024, Adinei Tănase i s-a propus să fie delegată la Serviciul afaceri europene și afaceri internaționale, din subordinea instituției.
La momentul delegării, avea doar trei ani și jumătate de când își începuse cariera.
Soțul, Mihnea Adrian Tănase, este din 13 octombrie 2023 judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Anterior, a fost delegat de CSM pe funcții de conducere la Curtea de Apel București, a fost formator și membru în comisii de concurs organizate de CSM.
La birou, Mihnea Adrian Tănase se întâlnește cu colegii de complet alături de care judecă, de când sunt la ÎCCJ, și dosare în care CSM este parte. Doar de la începutul anului și până în prezent sunt opt astfel de cauze.
Toate câștigate de CSM; ultimele două pronunțări au avut loc pe 4 martie.
Toți cei patru membri ai completului de judecată au avut sau mai au legături, directe ori indirecte, cu CSM.
Toate drumurile duc la CSM
Relația lui Mihnea Adrian Tănase cu CSM este veche. Conform CV-ului de pe juridice.ro, începe din 13 decembrie 2012 și se prelungește până în 2023.
Formator colaborator al Departamentului de formare iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii (din subordinea CSM), Catedra de Drept civil şi Drept procesual civil, Tănase a fost prezent și în comisiile de concurs. În 2023, de exemplu, figura în comisia care analiza contestațiile.
Conform declarației de avere din acel an, judecătorul a încasat direct de la Consiliul Superior al Magistraturii 8.540 lei ca membru în comisii de concurs plus 18.967 lei de la Institutul Național al Magistraturii, subordonat CSM, pentru activitatea de formator.
Anterior, primise alți 4.000 de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii ca expert consultat în realizarea unui ghid finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA).
Pe 7 februarie 2023, era delegat de CSM ca președinte al Secției a VIII Contencios administrativ și fiscal de la Curtea de Apel București. Două luni mai târziu, era numit pe funcție pentru o perioadă de trei ani.
La un an după ce s-a căsătorit cu Mihnea Adrian Tănase, Adina Tănase, care lucra la acel moment la Judecătoria Sector 1, a fost propusă spre delegare la Serviciul afaceri europene și afaceri internaționale din subordinea CSM.
Conform fișei postului, la Serviciul afaceri europene și afaceri internaționale, Adina Tănase urma, printre altele, să elaboreze studii de drept comparat, să sintetizeze materiale de legislație sau jurisprudență străină sau să formuleze opinii în domenii de drept internațional.
Atât președintele Judecătoriei Sector 1, cât și cel al Tribunalului București au avizat negativ propunerea, motivând că au personal insuficient și un volum de lucru în creștere.
CSM a motivat însă că „are în vedere necesitatea valorificării experienței doamnei judecător (3 ani și 7 luni la acel moment, n.r.), utilă pentru asigurarea bunei funcționări a Serviciului afaceri europene”.
Drept urmare, Adina Tănase a fost detașată pentru trei ani la Serviciul afaceri europene și afaceri internaționale, din subordinea CSM.
Contestări cu efect zero
Printre cauzele judecate recent de Mihnea Adrian Tănase se numără și cea în care judecătoarea Ana Maria Puiu, de la Tribunalul București, contestă valabilitatea delegării noului ei șef.
Pe 22 ianuarie 2026, CSM îl delega pe Cosmin Sterea-Grossu în funcția de președinte la Tribunalul București, deși acesta nu lucrase efectiv nici măcar o lună în acest sistem.
Consiliul Superior al Magistraturii a luat decizia aducerii unei persoane din exterior deși baza de selecție de la Tribunalul București era solidă: trei vicepreședinți, opt președinți de secții și 258 de magistrați cu mult mai multă experiență decât preferatul CSM-ului.
În plus, trei judecători cu vechime, printre care se număra și Ana Maria Puiu, își exprimaseră disponibilitatea de a fi delegați chiar ei pe post.
Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Liviu Odagiu, a optat însă pentru Cosmin Sterea-Grossu, care fusese, în ultimii cinci ani, șeful Serviciului informatică și statistică judiciară din Consiliul Superior al Magistraturii.
Fără experiența de minim un an, cerută la concursul de numire, noul șef al Tribunalului București poate decide sau influența cariera profesională a celor 258 de magistrați din subordine, inclusiv ce dosare vor judeca.
Văzând care este opțiunea CSM, Puiu a decis să o conteste pe 2 februarie 2026, la Înalta Curtea de Casație și Justiție. Aici, a sesizat faptul că Mihnea Adrian Tănase, care urma să decidă în cauză, are soția delegată la CSM. A decis să solicite recuzarea acestuia, considerând că nu are autoritatea necesară pentru a judeca speța.
În cererea de recuzare, consultată de Europa Liberă, Ana Maria Puiu arată că din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de delegare a Adinei Tănase nu rezultă ca procedura să fi fost una transparentă, concurențială, la care să fi participat mai mulți judecători, față de care să fi fost departajată prin calități personale probate.
„Motivarea hotărârii amintite insistă doar pe nevoia CSM de atragere a judecătorilor prin detașarea prevăzută de lege, fără a motiva în concret cum a fost identificată doamna judecător Adina Tănase ca fiind cea, dintre toți judecătorii, a cărei experiență (de 3 ani și 5 luni la judecătorie) este necesar a fi valorificată, fiind «utilă pentru asigurarea bunei funcționări a Serviciului afaceri europene și programe din cadrul Direcției afaceri europene, relații internaționale și programe»”, arată judecătoarea Puiu.
„În aceste condiții, pentru orice observator rezonabil, detașarea doamnei judecător Adina Tănase la Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă un avantaj, cel mai probabil oferit în considerarea persoanei soțului – domnul judecător Mihnea Adrian Tănase, promovat în septembrie 2023 la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care soluționează cauzele în care parte este Consiliul Superior al Magistraturii”, mai arată Ana Maria Puiu.
Ca argument juridic, ea invocă prevederea legală conform căreia judecătorul este incompatibil de a judeca dacă el, soțul său, ascendenții sau descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre părți.
În paralel cu solicitarea judecătoarei Puiu, și Mihnea Adrian Tănase a făcut o cerere de abținere.
Motiva că există „potențialul de a genera îndoieli cu privire la imparțialitatea sa”.
Pe 24 februarie 2026, cei trei judecători de la Înalta Curte de Justiție și Casație care au analizat cele două sesizări – recuzarea, respectiv abținerea – au considerat însă că Mihnea Adrian Tănase poate judeca procesul în care este implicat CSM.
Careu de judecători cu CSM în istoric
Completul care a judecat contestația judecătoarei Puiu și abținerea lui Tănase a fost format, conform legii, din trei judecători.
Pentru soluționarea recuzării și a abținerii, în locul celui recuzat a intrat un judecător de pe lista de permanență pentru ziua ședinței în care s-a formulat recuzarea.
Cine sunt cei trei care au decis că delegarea soției lui Mihnea Adrian Tănase la CSM nu-l împiedică să judece o cauză în care CSM e reclamat?
Andra Monica Asănică este colegă de complet cu Tănase. În 2024, Asănică a încasat de la Consiliul Superior al Magistraturii 272.999 lei salariu, 173.401 restanțe salariale, plus 9.759 lei pentru că a făcut parte din comisia de contestații la examenul organizat de INM (instituție din subordinea CSM). Era detașată la CSM după ce anterior lucrase la Curtea de de Apel București.
Cel de-al doilea coleg de complet, Cristinel Grosu, figurează ca membru în comisia de concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, primind în acest sens 3.714 lei în 2023.
O legătură cu CSM are și Carmen Mihaela Voinescu, judecătoarea intrată de pe lista de permanență. Soțul ei, Bogdan Florin Voinescu, figurează ca formator la Institutul Național al Magistraturii, remunerat în 2023 cu 3.340 de lei.
Cât privește soluțiile în procesele împotriva CSM judecate de Tănase, Asănică, Grosu sau Voinescu, ele sunt publice doar pentru acest an.
Anterior lui 2026, compunerea completurilor este secretizată.
Reacții
„Un judecător nu poate soluționa o cauză în care soția lui e angajata uneia dintre părți”, a explicat judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) între 2011-2017, pentru Europa Liberă.
„Se încalcă ceea ce se numește «aparența de imparțialitate» – soția e detașată altfel decât pe merit și oricând i se pune capăt detașării. Prin urmare, pârâtul CSM are drept asupra carierei soției judecătorului. Deci, judecătorul e obligat să se abțină”, consideră Danileț.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere reprezentanților de la Ministerul Public (ce reprezintă, alături de instanțe si de Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea judecătorească în România) referitor la cazul magistraților cu legături în CSM care judecă dosare în care CSM este parte.
Făcând referire la legea accesului la informații publice 544/2001, Biroul de informare și relații publice al Ministerului Public a transmis că „pot fi furnizate informații privind activitatea instituției, existente ca atare, și excede competenței legale formularea oricărei aprecieri, comentarii sau opinii, indiferent de tematică. Prin urmare, nu putem da curs cererii dumneavoastră”.
De asemenea, Europa Liberă a cerut, prin intermediul serviciului de presă de la ÎCCJ, puncte de vedere din partea magistraților Mihnea Adrian Tănase, Andra Monica Asănică, Cristinel Grosu și Carmen Mihaela Voinescu.
Nu am primit nicio reacție din partea celor patru.
„În legătură cu temerile privind potențiale situații de incompatibilitate apărute în activitatea de judecată desfășurată de către judecători în cadrul secțiilor instanței, urmează ca acestea să fie abordate strict în cadrul dispozițiilor legale în vigoare”, a transmis Biroul de presă al ÎCCJ, făcând referire la articolele 41-52 din Codul de Procedură Civilă. Articolele respective se referă la procedura de recuzare și abținere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
