Teroristul Anders Breivik a ucis 8 persoane și a rănit cel puțin alte 200 când a detonat o bombă în zona guvernamentală din Oslo și s-a îndreptat apoi înspre insula Utoya, unde se organiza o tabără de vară a Tineretului Partidului Muncitoresc (AUF) de centru-stânga. Acolo, în timpul unui masacru de 72 de minute, Breivik a ucis 69 de tineri și a rănit alți 33.
Un grup de politicieni s-a strâns pe insulă pentru a comemora masacrul. Printre participanții la eveniment s-au aflat Astrid Hoem, lidera AUF și supraviețuitoare a masacrului, Jonas Gahr Store, liderul Partidului Muncitoresc, și prim-ministrul Suediei, Stefan Lofven. La zece ani după masacru, Norvegia nu a reușit să construiască încă un monument în memoria victimelor.
„În acel moment, am pierdut prieteni care aveau 14, 15, 18 ani”, a declarat Astrid Hoem. „Dar în ziua aceasta am pierdut oportunitatea de a cunoaște oamenii care ar fi fost la 24, 25, 28 de ani.”
În după-masa zilei de 22 iulie 2011, o bombă făcută în casă a explodat în apropierea clădirii din Oslo în care lucra premierul Jens Stoltenberg. În timp ce echipajele de intervenție erau concentrate pe explozia din centrul capitalei, Breivik s-a îmbrăcat într-o uniformă de polițist și a condus spre insula Utoya, la 40 de kilometri distanță de Oslo, unde avea loc tabăra anuală a tineretului muncitoresc.
Ajuns pe insulă, Breivik s-a prefăcut că a fost trimis pentru a asigura paza locației. Apoi a început să tragă cu o pușcă și un pistol semiautomat în tinerii adunați pe insulă, strigând “o să muriți astăzi, marxiștilor”. Câțiva dintre tineri s-au salvat aruncându-se în apele reci din jurul insulei.
Breivik sunase el însuși la poliție de două ori pentru a se preda - dar răspunsul autorităților a fost haotic și necoordonat. Când poliția a ajuns în final pe insulă, Breivik s-a predat fără să opună rezistență.
Extremismul în Norvegia
Autoritățile norvegiene doresc să folosească acest moment întunecat din istoria țării pentru a-și inocula populația împotriva extremismului. “Dacă vom reuși să avem profesori cu încrederea de a preda despre o problemă atât de apropiată societății noastre și atât de recentă, cred că am putea avea un vaccin împotriva extremismului”, a declarat premierul Norvegiei și lidera Partidului Conservator, Erna Solberg.
Astrid Hoem, lidera tineretului muncitoresc, nu crede că Norvegia a discutat, încă, despre extremism. „S-a vorbit despre nivelul de pregătire al serviciilor de intervenție, despre câți polițiști ar trebui să avem pe străzi, numărul de elicoptere și monumente, despre sănătatea psihică a lui Breivik… Dar nimeni n-a discutat despre ideologia politică din spatele atacului”, consideră Hoem.
La zece ani după masacrul de pe insula Utoya, extremismul încă se resimte în Norvegia. O treime din cei 500 de supraviețuitori de pe Utoya spun că au fost amenințați sau că au fost victimele discursului urii în anii de după atac. Multora li s-a spus că meritau să moară în ziua atacului. O treime din supraviețuitori suferă de sindrom de stres posttraumatic, jumătate au depresie sau anxietate. Majoritatea au probleme cu somnul.
Statuia unui băiat ghanaian-norvegian care a fost ucis în 2001 într-un atac rasist a fost vandalizată săptămâna aceasta - cineva a scris pe soclul statuii, „Breivik avea dreptate”. Poliția a arestat recent patru persoane care erau anchetate pentru extremism de dreapta.
Breivik, care avea 32 de ani când a executat atacul terorist, voia să atragă atenția asupra „manifestului” său anti-islamist de dreapta extremă. El a fost condamnat la doar 21 de ani în închisoare (pedeapsa maximă din Norvegia), dar pedeapsa sa va putea fi extinsă dacă judecătorii îl consideră un pericol pentru societate.
În timpul procesului, Breivik a menționat că planul său inițial era să o decapiteze pe Gro Harlem Brundtland, fosta premieră a Norvegiei - aceasta plecase de pe insulă cu scurt timp înainte de sosirea lui Breivik. La început, se credea că Breivik e schizofrenic, apoi că era narcisit. Breivik a arătat salutul nazist de mai multe ori în timpul procesului și s-a lăudat cu ultranaționalismul său. Procesul nu a fost televizat, pentru a nu încuraja fapte similare. La final, a fost declarat sănătos mintal și vinovat de terorism.
Cert este că Breivik a organizat acest atac împotriva multiculturalismului și a imigranților musulmani și l-a îndreptat asupra celor de la Partidul Munictoresc pe care îi considera vinvovați de promovarea unei societăți multiculturale. „Scopul atacurilor a fost să le dau oamenilor un simbol. Partidul Muncitoresc a trădat țara și poporul”, a declarat Breivik în prima sa apariție la tribunal.
„În mod straniu, acest eveniment oribil nu pare să fi schimbat atitudinea față de extremismul de dreapta” a declarat pentru Euronews Kjetil Ansgar Jakobsen, profesor de științe sociale la o universitate din Norvegia. „Dreapta islamofobă este la fel de puternică și articulată ca înainte, iar grupările neonaziste, deși mici, sunt foarte vizibile.”
Câțiva teroriști au invocat, în ultimii zece ani, că au fost inspirați de Breivik, pentru a-și justifica faptele sau planurile. Teroristul de dreapta care a ucis 50 de oameni în două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, în 2019 a fost unul dintre cei care au avut ca model acțiunile norvegianului.
Breivik își ispășește sentința într-un complex cu trei camere, în care are echipament sportiv, televizor și un laptop. În 2014, Breivik a amenințat cu greva foamei, spunând că trăiește în condiții „de tortură” și cerând jocuri video mai interesante și un Playstation 3 în locul generației 2 pe care o avea.
