Linkuri accesibilitate

Vacanța de o lună, sabie cu două tăișuri fără restricții suplimentare


A venit vacanța!

După nici două luni de la marea redeschidere din februarie, elevii au primit „cadou” de la guvern o lună de vacanță care include și sărbătorile Paștelui, din 2 aprilie până în 4 mai.  Guvernanții au justificat decizia prin creșterea numărului de îmbolnăviri pe fondul răspândirii accelerate a noii tulpini britanice. Cu toate acestea, nici un singur oraș reședință de județ nu este în carantină după ce și Timișoara a fost scoasă acum două zile.

Din cei aproape 2,9 milioane de elevi din învățământul preuniversitar, sunt exceptați de la vacanța de o lună puțin peste 300.000, adică elevii din anii terminali, care au de susținut examenele de Bacalaureat și Capacitate și care vor continua școala în online.

Decizia autorităților ridică însă mari semne de întrebare în ce privește efectul asupra educației, dar și asupra reducerii răspândirii virusului.

Faptul că este o vacanță atât de lungă, care se cuplează cu sărbătorile de Paște, va putea duce la creșterea mobilității în interiorul localităților cu incidență ridicată, dar, mai ales, între localități, între diferitele regiuni ale țării, riscând să aibă efectul advers al creșterii ratei de transmitere. Medicii fac apel la populație să nu profite de vacanță și să stea acasă.

Chiar dacă este vacanţă, nu este vacanţă de mers încolo şi încoace. E o vacanţă de stat în casă cât mai mult, că nu avem încotro, şi de respectat regulile în momentul în care se iese în exterior, pentru că altfel nu o să terminăm prea curând”, spune Simin Aysel Florescu, managerul interimar al Spitalului ”Victor Babeș” din București.

Jumătate dintre pacienţii care ajung a spital se infectează în concediu, iar acest lucru s-a văzut în toamnă, după terminarea vacanțelor, avertizează el.

Vacanță, dar fără deplasări între localități

Medicul și cercetătorul Răzvan Cherecheș spune că din perspectiva sănătății publice, atât educația online, cât și vacanța scad nivelul de interacțiune, ceea ce reduce răspândirea virusului, lucru dovedit de studii. Dar în actualul context, cu vacanța de o lună și sărbătorile de Paște, trebuie luate măsuri suplimentare pentru a reduce mobilitatea între localități.

„​Dacă nu se iau măsuri concrete prin care să se asigure că oamenii nu se deplasează între localități în această vacanță și mai ales în perioada sărbătorilor, categoric o să fie o fertilizare dintr-o zonă în alta, dintr-o regiune în alta”.

„​Sunt două lucruri diferite, unul e accesul la serviciile religioase, care poate fi reglementat și asigurat în condiții de siguranță la nivel local, și cu totul altceva deplasarea între localități; și asta ar trebui să fie anunțat din timp pentru că altfel vom avea mișcare, care clar va duce la creșterea transmiterii virusul”, susține Răzvan Cherecheș pentru Europa Liberă.

O variantă ar fi interdicția deplasării în alte localități fără declarație pe proprie răspundere, în scopuri precise și nu în scop turistic, mai ales în perioada sărbătorilor. „​Asta dacă vrem să scădem rata de transmitere a virusului, dacă ne place așa cum e, nu o luăm astfel de măsuri”, adaugă Cherecheș.

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma atrage atenția că doar închiderea școlilor nu va fi suficientă pentru reducerea infectărilor în contextul vacanței prelungite și a sărbătorilor, fiind necesare și măsuri de restricție a circulației.

„​Părinții vor începe să-și trimită copiii la bunici la țară, ce să facă cu ei o perioadă atât de lungă dacă lucrează, iar aceste lucruri sunt complicat de gestionat și nu cred că au fost luate în calcul. Aceasta e o problemă, poți să lași oamenii să meargă la biserică și să se bucure de sărbători, dar nu poți să lași o vacanță tipică într-un astfel de context. Restricția de circulație între localități este o măsură importantă pentru a împiedica mobilitatea. Doar închiderea școlilor nu este suficientă, circulația ar trebui restrânsă peste tot”.

Vacanța de o lună e o „​declarație de neputință guvernamentală”

După ce majoritatea țărilor europene au făcut tot posibilul să țină școlile deschise până acum, iată că până și Franța, bastion al prezenței fizice la școală, a cedat, președintele Macron anunțând că de săptămâna viitoare școlile se închid. Ceea ce înseamnă însă trecerea la școala online. De fapt, în cele mai multe state care impun noi restricții, școala nu stinge complet lumina, ci se mută în formula online, iar decizia este descentralizată pe regiuni în funcție de rata de infectare și de decizia autorităților locale.

România nu a făcut lucrul acesta din cel puțin două motive: eșecul predării online și incapacitatea autorităților locale de a avea o imagine clară a situației epidemiologice, spune pentru Europa Liberă Raluca Alexandrescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București.

Vacanța de o lună „​va avea un un impact extrem de nefericit asupra calității educației și arată o lipsă de asumare din partea ministerului a unor soluții care să nu-i scoată complet pe copii din circuitul școlar. Deja de un an școala funcționează în regim de avarie pe fondul unui sistem de învățământ care nu funcționa grozav nici înainte de pandemie”

„​Asistăm de fapt la o declarație de neputință, susține Raluca Alexandrescu.

În contextul în care, așa cum ne-au arătat toate studiile, experiența online a mers în centrele urbane, dar nu în mediul rural „​ar fi trebuit găsite formule locale, numai că pentru asta trebuie o structură pe care să te poți bizui la nivel de teritoriu, inspectorate, DSP-uri, statistici. Or, senzația generală este că nu există o formulă pe care executivul să o poată folosi pentru a elabora soluții locale. E un spectacol preocupant cel al unui stat care dă semnalul că el însuși nu contează pe structurile administrative din teritoriu”.

Școlile din Europa nu se închid, ci se mută în online, atrage atenția Raluca Alexandrescu. „​Întrebarea 'de ce nu în online și în România' e pe buzele tuturor. Rezultatul va fi că pe lângă calitatea destul de discutabilă a promoțiilor de elevi din ultimii ani, vom avea și efectul cumulat al acestei școli mai mult lipsă”.

Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, a declarat pentru Europa Liberă chiar din momentul anunțării vacanței de o lună că ideea este proastă și ea trebuia luată diferențiat, în funcție de rata de infectare, și nu la nivelul întregii țări.

„​Decalajul sau pierderile cognitive și socio-emoționale ale elevilor în loc să se reducă, se vor accentua. O soluție era să învețe online toți elevii în perioada dintre vacanțele de Paștele Catolic și cel Ortodox și în același timp să se prelungească acest an școlar. Ideea de a prelungi pentru restul claselor, nu pentru clasele care dau examene, era o idee foarte bună și era o modalitate de a recupera din ce s-a pierdut”.

România, restricții blânde, școli închise

România are printre cele mai blânde restricții prin comparație cu țările de pe restul continentului. În privința situației școlilor, o hartă UNESCO arată țările care au școlile închise, parțial deschise sau deschise la nivel global.

Harta UNESCO a situației școlilor la 1 aprilie
Harta UNESCO a situației școlilor la 1 aprilie

În cele mai multe școli din centrul și vestul Europei, școlile sunt parțial deschise, inclusiv în Germania, țară care le-a închis, în mare parte, în primul trimestru din acest an, dar predarea se face online.

În cele mai multe școli din estul continentului școlile sunt închise, iar predarea se face preponderent online.

O analiză a cercetătorilor de la Școala de Guvernare Blavatnik, a Universității Oxford arată că pe o scară de la 1 la 100, România avea, pe 28 martie, un nivel al restricțiilor de 63,89.

XS
SM
MD
LG