#Vacanțe. Cum a fost capturată Delta Dunării în plasa intereselor politice și economice

Intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, ca rezervație a biosferei la nivel național și ca parc național în taxonomia internațională a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), Delta Dunării plătește tribut pentru dezinteresul guvernanților față de conservarea valorilor sale, cât și pentru lipsa unei strategii de promovare turistică.

Dincolo de frumusețea locului, în care natura luptă cu cerbicie să-și mențină dreptul câștigat de 16.000 de ani, spațiul este pătruns de suferința oamenilor care se simt abandonați de autorități, de neputință, de resemnare și, cu mici excepții, de lipsa oricărei speranțe că, vreodată, lucrurile vor intra în armonie cu natura și cu darurile sale.

Delta nu este secătuită doar de ape, ci și de puteri, iar oamenii spun că autoritățile nu fac nimic pentru a-i susține, dimpotrivă, pun presiune pe cei care au rămas să o mai slujească, pe terenurile extrem de profitabile, pe fondul ei piscicol, pe fauna sa, pe micuțele afaceri turistice, pentru a o stoarce de valorile sale de patrimoniu natural, cultural si economic.

Mai mult de atât, la presiune politică, din 2017 încoace, singura instituție de reprezentare în stat a interesului biosferei, se vrea desființată. Presiunile și jocurile politice au ieșit la iveală odată cu un proiect controversat care-și propune, cu sprijinul politic al PSD - PNL -UDMR, să treacă întreg fondul piscicol al Deltei la Ministerul Agriculturii, pentru a permite pescuitul industrial, adică distrugerea din temelii a Deltei.

Pelicanii

Legenda spune că, dacă te vei uita în ochii unui pelican...

Pelicanii reprezintă simbolul Rezervației Biosferei Delta Dunării și o atracție pentru turiști, fiind printre cele mai mari înaripate din România.

Spectacolele pe care le oferă, cu veritabile escadrile care pleacă și se reîntorc în fiecare an, cu un întreg ritual de hrănire, diferit de al altor specii de păsări, nu pot fi întâlnite decât în Delta Dunării.

România este una dintre puținele țări din Europa unde se întâlnesc ambele specii europene de pelicani, pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) și pelicanul creț (Pelecanus crispus), scrie Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării (ARBDD).

Delta Dunării are cea mai mare colonie de pelicani comuni din Europa, Roșca – Buhaiova, protejată încă din 1940, fiind înscrisă în 1970 pe lista mondială a rezervațiilor biosferei.

Dacă pelicanii comuni cuibăresc într-un efectiv impresionant, colonia de la Roșca – Buhaiova numărând circa 19.000 exemplare și fiind cea mai veche colonie cunoscută de ornitologi, în cazul pelicanilor creți efectivul este mult mai mic, de până la 500 de perechi cuibăritoare. Specia este una periclitată la nivel mondial și inclusă în categoria „vulnerabil”, pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii (IUCN).

Problemele Deltei

De la începutul anului până la finalul lunii iunie, în Delta Dunării au ajuns 74.633 turiști, 10.824 fiind turiști străini. Anul trecut, în aceeași perioadă Delta a fost vizitată de 100.318 de turiști, din care 4.391 au fost străini. Așadar, o creștere a interesului străinilor pentru Delta Dunării, potrivit datelor furnizate Europei Libere de Asociația Delta Dunării (Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării - AMDTDD).

În schimb, opțiunea românilor pentru destinații externe, criza economică și situația provocată de invazia rusească în Ucraina au dus la o scădere cu peste 25% a numărului total de turiști, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Turism dăunător mediului

Pe lângă scăderea numărului de turiști, specialiștii vorbesc și de un anumit tip de turism dăunător mediului.

„Valorile de patrimoniu natural, cultural si economic trebuie îmbinate armonios. Fiind într-o rezervație a biosferei locuită, trebuie să avem grijă să nu distrugem Delta prin desfășurarea unei activități economice cu impact asupra mediului. Destinația turistică trebuie să se dezvolte sub formă tradițională, cu respect față de faună și flora zonei”, spune Corina Davidov, consilier de comunicare la Asociația Delta Dunării.

Din păcate, de multe ori, unii turiști și operatori de turism nu înțeleg și nu respectă regulile minime ale unui turism civilizat, neagresiv. E cazul acelor excursii făcute pe repede înainte, de o zi, când turistul este adus cu autocarul 600 km dus-întors și apoi este alergat cu barca prin Rezervație. „Sunt nocive pentru mediu și turistul pleacă dezamăgit că nu a văzut mai nimic din Deltă.”

Lipsa unei strategii de turism

Pe de altă parte, Delta Dunării este afectată de lipsa unei strategii a Ministerului Turismului pentru promovarea și dezvoltarea unor destinații turistice, remarcă Monica Davidov, care vorbește despre „dezinteresul unei părți a zonei politice” pentru transformarea Asociației Delta Dunării în Organizație de Management al Destinației (OMD), în ciuda rezultatelor asociației din ultimii cinci ani, care a demonstrat cu asupră de măsură că poate reprezenta cu succes destinația.

„De asemenea, nu există nici alte acțiuni pentru crearea de OMD. Nu există un brand al Destinației care ar putea fi preluat de OMD și care să asigure vizibilitate internă și externă a Deltei Dunării ca destinație-fanion. Iar operatorii din turism suferă în lipsa unor măsuri specifice pentru impozitarea diferențiată și pentru sprijinirea lor financiară”, spune Davidov.

Atacul asupra fondului piscicol. Tentativa de desființare a Rezervației

Dacă în materie de turism, intervenția autorităților lipsește cu desăvârșire, prin lipsa oricărei strategii în domeniu privind Delta Dunării, nu același lucru se poate spune despre exploatarea fondului său piscicol, pe care partidele aflate la putere îl vor trecut de la rezervația Deltei Dunării la o direcție din Ministerul Agriculturii.

Jocurile de interese au ieșit la iveală odată cu trecerea, la votul plenului din Senat, la sfârșitul lunii iunie, a proiectului Legii pescuitului.

Potrivit proiectului, întregul fond piscicol al României, inclusiv cel administrat acum de Rezervația Delta Dunării, ar trebui să treacă în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) din Ministerul Agriculturii.

Legea poate fi atacată în contencios administrativ, la Avocatul Poporului și la președintele României, fiind în conflict cu alte legi organice pentru că Delta Dunării este patrimoniu UNESCO și orice activitate a sa nu poate fi gestionată decât de Ministerul Mediului.

În aceste condiții, Ministerul Agriculturii nu poate prelua fondul său piscicol nici măcar dacă Parlamentul ar vota o astfel de lege, dar parlamentarii care au inițiat legea ori nu cunosc acest detaliu, ori l-au ignorat cu intenție.

Înființarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost făcută după ce Delta Dunării a intrat în patrimoniul UNESCO, în 1993.

Din 2017 încoace, tot mai mulți politicieni și asociații încearcă sistematic desființarea sa.

Ca o simplă coincidență, nimeni alții decât reprezentanții PNL și UDMR în parlament.

„Cred că senatorii nu au înțeles că administrarea resursei piscicole din ARBDD este parte componentă a activității de management a Rezervației. Nu se poate realiza o coerență administrativă în ceea ce privește integritatea unei arii protejate, în condițiile în care altă instituție administrează o parte din resursele naturale. ANPA este desemnat raportor unic pentru România, nu administrator unic. Ei nu au înțeles ce înseamnă raportor unic. Iar a administra resursa piscicolă înseamnă și a repopula și a elabora studiile anuale necesare emiterii actelor de reglementare, ceea ce ANPA nu-și asumă”, declara Cătălin Țibuleac la scurt timp după ce proiectul a trecut de Senat.

Țibuleac nu este doar președinte al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD), cunoscută și ca Asociația Delta Dunării, ci și fost guvernator al rezervației.

„Mai util ar fi ca ANPA să creeze o bază de date interconectate, unde să raporteze toți”, este soluția găsită de Țibuleac, care a anunțat că va ataca legea împreună cu asociațiile de pescari dacă legea va și de votul Camerei Deputaților.

Printre inițiatorii Legii Pescuitului, în forma votată de Senat, se află deputatul PNL de Tulcea, județul pe raza căruia se află Delta Dunării, Michael Gudu.

În loc să inițieze legi în folosul localnicilor, pentru nevoile lor atât de stringente, în apărarea celor care se străduiesc din răsputeri să mențină Delta vie și printre oameni, urmașul lui Brătianu s-a gândit să înstrăineze fondul piscicol al Deltei pe care o reprezintă în Parlament.

Această lege ar da libertate totală celor care practică mai ales pescuitul industrial, ceea ce ar putea duce la un adevărat dezastru în ecosistem.

Legea a fost promovată intens de Gheorghe Ștefan, fost președinte ANPA și unul dintre inițiatorii Bursei de Pește din Tulcea – proiect finanțat cu 5 milioane de euro, dar care a fost de la început eșec total, remarcă Jurnalul.ro, care reface traseul proiectului de lege.

Numai că promovarea legii care trece tot fondul piscicol la Ministerul Agriculturii, pentru a da mână liberă pescuitului industrial, merge mână în mână cu intenția de a desființa însăși Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării.

Parlamentarii PNL și UDMR din Tulcea au fost uniți în tentativele de desființare a Rezervației.

Daniel Ilușcă, de la PNL, a inițiat chiar și o acțiune prin care a cerut desființarea Administrației, în 2017, pentru care a semnat în calitatea sa de președinte al unei asociații din Delta Dunării, împreună cu reprezentanți altor asociații la fel de dezinteresate ca a sa.

Cu toții au transmis o scrisoare deschisă către mai multe instituții, pe 18 septembrie 2017, sesizând că propunerea lansată de ARBDD de a modifica de urgență Hotărârea Guvernului nr. 538/2015 pentru aprobarea Regulilor privind accesul și circulația navelor și ambarcațiunilor pe canalele și lacurile interioare din perimetrul Rezervației „nu are nici un suport temeinic, nu rezolvă nicio problemă reală a Deltei Dunării, contrazice concluziile prezentate în Raportul Diagnostic Delta Dunării 2030 de către specialiști ai Băncii Mondiale angajați de Ministerul Dezvoltării Regionale și împiedică implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 602/2016”.

Limitarea capacității motoarelor pentru navele și ambarcațiunile folosite în Delta Dunării ar fi avut ca efect, susțineau autorii scrisorii, închiderea activităților economice desfășurate în zonă. Motiv pentru care au cerut, nici mai mult, nici mai puțin, decât desființarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Tema desființări Administrației Biosferei Deltei Dunării a fost reluată, în 2018, de fostul deputat UDMR de Tulcea, Francisc-Atila Vaida.

Acesta susținea, cu de la sine putere, că instituția „și-a demonstrat, mai ales în ultima perioadă, inutilitatea”, pentru că peștele este pe cale de dispariție, lacurile și canalele sunt colmatate, pescarii sportivi sunt alungați prin măsuri menite să aducă beneficii doar unor anumite cercuri de interes ce dețin amenajări private, iar oamenii Deltei sunt tratați cu dispreț.

Și el omitea, cu bună știință, că apartenența la patrimoniul UNESCO nu permitea desființarea rezervației.

„ARBDD a devenit stat în stat, iar eficienţa este zero barat. Aşa că le urez desființare grabnică!”, a fost mesajul cinic transmis de fostul deputat Vaida, la aniversarea a 28 de ani de la înființarea ARBDD, fără a explica cum anume desființarea rezervației și pescuitul sălbatic industrial ar duce la rezolvarea problemelor Deltei.

Schimbările climatice. Seceta

Nici Delta Dunării nu a scăpat de schimbările climatice, cu veri din ce în ce mai toride și apă din ce în ce mai puțină.

Apele nu sunt oxigenate, peștii mor înainte să ajungă în plasele pescarilor, iar vidrele mor de foame pentru că nu mai au cu ce să se hrănească, așa cum se întâmplă în Complexul Lacustru Somova - Parcheș, aflat la câțiva kilometri de Tulcea.

Peștii mor asfixiați înainte să ajungă în plasele pescarilor, din cauza scăderii concentrației de oxigen din apă.

În lipsa peștelui, vidrele mor de foame.

Seceta a afectat și caii din Pădurea Letea, ținuți captivi în pădure dincolo de două rânduri de gard, în valoare de două milioane de euro, pus de un ONG fantomă al unui șef de la ocolul silvic. Caii au suferit de sete o lună din cauza secetei.

Asociații de protecție a animalelor, localnici, turiști, ONG-iști, voci din online au cerut refacerea adăpătorilor timp de o lună, dar autoritățile au fost surde la orice apel. Mai mult, directoarea rezervației, Viorica - Fănica Bîscă, declara la Agerpres că situația lor s-a rezolvat, dând și detalii tehnice despre operațiunea de decolmatare a adăpătorilor. Europa Liberă a arătat că lucrurile stăteau altfel: că adăpătorile erau secate, în timp ce caii sufereau de sete.

Situația lor a fost rezolvată prin intervenția guvernatorului Teodosie Marinov, care și-a întrerupt concediul, a deschis porțile dinspre lacul Merhei și a dispus decolmatarea celor două adăpători, cu promisiunea că acestea vor fi întreținute de acum încolo, nu înainte de a avea o întâlnire ad-hoc, duminica, în ajunul de Sf. Marie, cu directoarea de la Ocolul Silvic, Paula Ionescu, și cu primarul comunei CA Rosetti, Antonel Pocora.

Luni dimineață prima dintre adăpători era deja funcțională iar în zorii zilei de marți avea să devină și a doua.

Canale și lacuri colmatate

O altă problemă a Deltei este lipsa unui program de repopulare cu pește. De asemenea, lipsește un studiu de monitorizare hidraulică, menit să faciliteze crearea unor decolmatări eficiente, spune Davidov.

Consecințele se pot vedea la tot pasul. Este și cazul canalului Periteașca, la intrarea în lacul Razim.

„Dacă vrei să te bucuri de natură n-ai unde”, spune una dintre localnicele din Sarichioi, care împing la barca în care sunt turiști italieni.

Motorul bărcii nu face față mâlului din canal. Într-o operațiune similară, un pescar s-a rănit foarte grav la unul din picioare, alegându-se cu o tăietură de șapte centimetri în talpă, ajuns în stare gravă la spital, unde a fost supus unei intervenții chirurgicale.

„Veniți în Delta Dunării, dragi turiști, vă așteaptă o experiență foarte, foarte inedită”, spune o turistă care filmează de pe margine. Nu găsiți așa ceva nicăieri (...). De ani de zile venim la Periteașca, dar niciodată nu am experimentat așa ceva. Ne pare rău pentru musafirii noștri italieni, că i-am adus să se relaxeze la Periteașca.”

Din când în când, femeile se opresc extenuate și fac haz de necaz.

Este vorba de canalul care duce din lacul Razim spre cordonul litoral Periteașca, unde se află o plajă sălbatică pe care pescarii au adăposturi în care-și desfășoară activitatea de pescuit la Marea Neagră și în zona Razim, ca să nu mai plece până la Sarichioi sau Jurilovca, ne explică președintele Asociației de Pescari Golovița, Cătălin Balaban, care a făcut nenumărate memorii către ARBDD pentru decolmatarea canalului.

„Stau în acele adăposturi și când e pește pleacă. Canalul are legătură și cu zona de strictă protecție Leahova. Creează circuit al apei din Leahova și iese la Portița. Pe vremuri era un canal de centură care pleca de la Portița, se intersecta cu canalul Periteașca și ducea spre canalul Dranov (care conduce apele din brațul Sf. Gheorghe în lacul Razim - n.r.). Aceste canale nu au mai fost decolmatate”, explică Balaban, care reprezintă partea de pescuit comercial din Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia, Mihai Viteazu - mare parte din zona de mal și a rezervației.

Ultima oară, canalul a fost decolmatat prin intervenția unei persoane private. De 15 ani, de când este șeful asociației de pescari, Cătălin Balaban spune că nu a văzut să se facă decolmatări în această zonă. Or, zona nu este destinată doar pescarilor, ci și turiștilor, așa cum o arată și filmarea cu doamnele care împing la barca cu turiști italieni.

La întâlnirea pe care a avut-o la București, la Ministerul Mediului, Cătălin Balaban spune că a aflat de la secretarul de stat Robert Szep că „rezervația a avut aproape un miliard [de lei] ca să facă decolmatări, să reabiliteze zone”, dar că scuza celor de la ARBDD este mereu că nu au personal. În schimb, spune Balaban, ARBDD ar putea externaliza aceste servicii.

„Mie, dacă un inspector vine să-mi verifice activitatea, vine să vadă dacă o fac în bune condiții, dar eu, ție, ca instituție, nu pot să-ți cer nimic? Pe tine nu te amendează nimeni că nu ești capabil să-ți desfășori activitatea? Ar trebui să termine odată cu scuzele acestea că nu au personal, că sunt salariile mici”, spune șeful pescarilor din Golovița.

El spune că s-a săturat de „indolența, nepăsarea și lipsa de implicare” a celor aflați la conducerea rezervației, fie ei guvernatori sau directori executivi.

Guvernatorul Teodosie Marinov a fost numit la conducerea rezervației în luna februarie a acestui an. Om al locului și fiu al unui cercetător cunoscut în zonă, Marinov spune că nu e palmă de pământ din Deltă pe care să nu o cunoască. Și-a însoțit tatăl la Murighiol, la Sf. Gheorghe, unde a locuit patru ani, la Maliuc, unde tatăl lui a fost director la stațiunea de cercetări piscicole, iar la Letea a participat la toate acțiunile de cercetare ale tatălui său din domeniul ornitologiei, unde stătea cu lunile.

Plecat cu barca în Complexul Lacustru Somova Parcheș, unde seceta a făcut ravagii, după ce a rezolvat problema cailor de la Letea rămași fără surse de apă, guvernatorul spune că și-ar dori să facă mai mult, să schimbe din temelii situația din Deltă.

El ne-a vorbit de 120 de kilometri de canale care trebuie decolmatate, nu doar de cel de la Periteașca.

Din acest motiv, guvernatorul intenționează să achiziționeze două utilaje multifuncționale de talie mare și alte două de talie mică pentru complexurile lacustre aflate în mare pericol.

El a spus că așteaptă și următorul exercițiu pe fonduri europene pentru infrastructura mare, pentru care a depus opt proiecte, ceea ce face din ARBDD instituția cu cele mai multe proiecte europene aflate în derulare, cel puțin ca număr, nu neapărat ca valoare.

Lor li se adaugă și două proiecte pe PNRR, de 50 de milioane de euro, pentru decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna (de 35 e milioane de euro) și un altul legat de turism, chiar dacă ARBDD nu se ocupă de turism.

„Rezervația este direct interesată de felul în care se desfășoară turismul în Delta Dunării, pentru că această activitate economică probabil că va deveni principala în viitorul apropiat, având în vedere că pescuitul comercial este în declin din cauza diminuării stocurilor piscicole”, spune Teodosie Marinov.

Proiectul privește configurarea unor trasee turistice, cu implicarea comunităților locale și a tuturor celor interesați pentru identificarea unor trasee care să fie propuse pentru pentru turismul din Delta Dunării „Încet, sper să atragem toți operatorii către genul acesta de turism lent, cu ambarcațiuni autopropulsate sau propulsate de energie verde, electrică în special, dar obligatoriu cu motoare auxiliare de capacitate mică. Îmi doresc ca oamenii să simtă în rezervație un sprijin efectiv pentru că prea multă vreme au privit Rezervația ca pe ceva oponent interesului lor și nu este așa.”

Deloc de ignorat, printre problemele Deltei, sunt bărcile cu motoare puternice care tranzitează Delta în viteză și distrug o parte din resursa piscicolă și flora zonei.

De asemenea, lipsește un studiu de impact care să stabilească numărul total de turiști care pot vizita zona în același interval de timp.

„Sunt multe probleme în Rezervație și ar trebui ca toți factorii decisivi să coopereze mai bine, pentru ca împreună să protejeze Delta mai bine. Noi încercăm să colaboram cât mai mult cu ARBDD, ne consultăm înainte de fiecare sezon turistic, pentru a identifica problemele și a contracara eventuale activități care ar putea avea impact asupra mediului. Sunt multe din reglementările emise de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) care autorizează transportul și activitatea turistică în Deltă și aplică prevederile regulamentului de urbanism 1516/2001 pentru Deltă”, spune Corina Davidov.

Speciile agresive de pește

O specie agresivă de pește, somnul african, distrugătoare pentru celelalte specii autohtone, a fost identificată anul trecut în Delta Dunării la 500 de metri de intersecția cu canalul Sulina.

Peștele este o specie foarte agresivă împotriva tuturor speciilor autohtone de pește din Deltă, pe care le pune în pericol, care și așa sunt în declin: nu doar sturionii, ci inclusiv somnul românesc, crapul, șalăul, știuca, atacate de acești pești, avertiza Gyorgy Deak, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM). Un agent economic scăpase peștele accidental, la manevrare, în momentul plasării lui în viviere (țarcuri), de altfel amplasate ilegal.

Un episod similar s-a produs în Germania, unde somnul african a distrus întreaga faună și întregul ecosistemul.

Șacalii

O altă problemă o reprezintă șacalii, sanitari ai Deltei, al căror rol în timpul pestei porcine a fost fundamental pozitiv, dar a dus și la înmulțirea lor exponențială, mai ales după ce lupii au fost vânați fără discernământ.

Localnicii se plângă că șacalii aceștia le atacă gospodăriile și le ucid animalele.

„Timp de două luni am avut o acțiune finalizată acum zece zile, de extragere controlată a șacalilor din toate zonele Deltei Dunării. Din păcate, nu este un moment potrivit, din cauza vegetației foarte mari și se vânează foarte greu. Am reușit să extragem cam la vreo 200 de șacali din 300 propuși. Vom propune ministerului să ne avizeze încă o astfel de acțiune de extragere pe timpul iernii”, spune guvernatorul Teodosie Marinov.

Mai mult, asociația care a câștigat licitația de extragere a șacalilor, Asociaţia Judeţeană de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AJVPS) Tulcea, a invitat fiecare locuitor al Deltei care deține permis de vânătoare să participe la acțiune, pentru că localnicii cunosc cel mai bine zona.

Șacalii s-au înmulțit pentru că au ce să mănânce, explică guvernatorul. Ei mănâncă 30% hrană animală și 70% hrană vegetală, inclusiv porumb, dar și pepeni, roșii. S-au adaptat la zonă și au avut hrană din belșug odată cu pesta porcină, ceea ce a dus la înmulțirea lor și de trei ori pe an.

Ei au un rol bine definitiv în ecosistem, doar că în număr foarte mare devin dăunători.

Știrile alarmiste despre bombardarea Deltei

De asemenea, o bună bucată de vreme după ce Rusia a invadat Ucraina, știri alarmiste anunțau nici mai mult nici mai puțin decât că Delta Dunării a fost bombardată.

Pentru proprietarii de pensiuni a fost un dezastru, pentru că a însemnat luni bune fără absolut niciun client, până când turiștii s-au lămurit că știrea era falsă.

Transportul din Deltă reprezintă o altă problemă. 10.000 de oameni din Delta Dunării au stat zile întregi fără transport pentru că ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, nu a făcut la timp plățile la firma de transport, Navrom Delta. Or, în Deltă, de la medic, farmacii, aprovizionare, locuitorii Deltei depind total de asigurarea acestui transport.

Dar cel mai dur atentat la valorile Deltei o reprezintă, de departe, atacul dat de aleșii neamului. O lege adoptată recent în Senat, trece tot fondul piscicol din România în administrarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), inclusiv fondul piscicol din Rezervația Biosferei Delta Dunării, așa că Rezervația își pierde aproape orice atribuție în domeniu.

Charlie Ottley, cel mai bun promotor al Deltei

În februarie 2021, producătorul BBC, Charlie Ottley a filmat în Delta Dunării un documentar despre frumusețile României. „Wild Danube”, care prezintă Delta în cele patru anotimpuri și care a fost lansat pe 1 decembrie 2021, de Ziua Națională a României.

Proiectul nu a fost realizat în consecința vreunei strategii de promovare a turismului din România și a destinațiilor sale, deși autorul a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, ci cu sprijinul Asociației Delta Dunării și a fost susținut de patru companii private.

„Din punct de vedere istoric, guvernul nu a făcut prea multe pentru Deltă și de aceea ne aflăm aici în Amazonul Europei. Este fantastic că Europa are mii de kilometri pătrați cu așa o biodiversitate. Iar un astfel de loc unic ar putea fi vizitat de oameni din toată lumea. Trebuie doar să arătăm lumii că există”, spunea Ottley într-un interviu la acel moment.

Simplu și eficient cât o strategie națională de turism.

Cum s-a format Delta Dunării

Limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, Delta Dunării se varsă la est în Marea Neagră. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina.

Împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe, Delta are 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km².

Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde alte câteva sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Ajunsă la Pătlăgeanca, Dunărea se bifurcă în Brațul Chilia, la nord, și Brațul Tulcea. Ultimul se desparte apoi în Brațul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe.

La capătul unui drum de peste 2800 de kilometri, cu un bazin hidrografic care acoperă 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al doilea fluviu ca mărime de pe continent, construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de peste 16.000 de ani, una dintre cele mai impresionante delte din Europa şi din lume, arată o documentare făcută de ARBDD.

Delta Dunării reprezintă teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de litoralul Mării Negre, la nord de braţul Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

Actuala configuraţie a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada holocenului (a doua perioadă a erei cuaternare, care durează și astăzi, caracterizată prin apariția zonelor actuale de climat, de floră și de faună și prin trecerea omului de la industria pietrei cioplite la industria pietrei lustruite și apoi la unelte mai evoluate).

La începutul holocenului, când nivelul mării a crescut aproape cât cel actual, exista aşa-numitul golf al Dunării.

La gura acestui golf, între promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului.

Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul Sf. Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a braţului Sf. Gheorghe.

Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară Delta Cosnei datorită braţului secundar Dunavăţ.

Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la nord, şi Sf. Gheorghe, la sud, şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II.

Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.

Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale braţelor principale.

În prezent Suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5800 km², din care:

• 3.510 km ² Delta propriu-zisă– sectorul românesc,
• 1.145 km ² Complexul lacustru Razim – Sinoie,
• 1.030 km ² Apele marine până la izobata de 20 m,
• 13 km ² albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României) şi
• 102 km ² lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.

Delta Dunării este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă totală de circa 4.178 km ², din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică 3.510 km ², reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv delta secundară a acestuia, în Ucraina.

În Delta Dunării sunt două mari sectoare: delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.

Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, ce s-a format într-un fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică e suprafaţa relativ mare a grindurilor fluviale, în timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri de mici dimensiuni, aflate într-un grad înaintat de colmatare.

Delta fluvio-maritimă se desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea-Caraorman-Crasnicol în vest şi ţărmul mării în est și cuprinde, pe lângă grindurile maritime Letea, Caraorman şi Sărăturile, un important complex lacustru (Roşu- Puiu) şi suferă modificări importante la contactul cu Marea Neagră.

Complexul lagunar Razim-Sinoie

A doua componentă a rezervaţiei, este situată în sudul Deltei Dunării şi ocupă o suprafaţă totală de circa 1.145 km ² , din care suprafaţa lacurilor este de 863 km ². Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată iniţial de apele mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri.

În ultimile decenii, complexul a suferit foarte mari modificări din cauza acţiunii umane fiind transformat în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţii amenajate în jurul complexului.

Dunărea maritimă

Este o altă componentă deltaică dispusă între Ceatalul Ismail şi limita vestică a rezervaţiei: Cotul Pisicii, între milele marine 43 și 74.

Zona inundabilă Isaccea-Tulcea

Este situată în amonte de municipiul Tulcea, are aspectul unei depresiuni şi constituie un sector de luncă neîndiguit, fapt ce determină ca în timpul apelor mari de primavară să fie inundat, alimentând lacurile şi zonele mlăştinoase acoperite cu stuf şi plaur.

Zona Sărături-Murighiol

Lacul Sărături, situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2 km şi o lăţime de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate, caracterizate prin marea bogăţie de zooplancton şi fitoplancton.

Clima

Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice. Temperatura aerului are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est. Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de circa 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din ţară.