Linkuri accesibilitate

Venituri impresionante în buzunarele șefilor din universitățile de stat codașe


Lipsa performanței din învățământul superior românesc îi face pe studenți să prefere studiile din străinătate. Paradoxal, cele mai neperformante universități asigură cele mai mari câștiguri angajaților în funcții cheie.

Șefii unor universități de stat au venituri foarte mari, dar la performanțe minime. Un conducător de instituție poate ajunge să câștige până la 8.000 de euro lunar.

O rețea de presă locală a publicat recent liste conținând veniturile unor rectori, prorectori, decani, șefi de departamente din universitățile publice existente în România. Datele sunt colectate din declarațiile de avere pe care șefii sunt obligați să le depună și să le actualizeze anual.

La începutul lui decembrie, trei sindicate din învățământ au depus la guvern o petiție pentru mărirea salariilor angajaților din educație de la 1 ianuarie 2022. Cererea poate fi justă, dar nu pentru toți angajații.

În total sunt 54 de universități de stat acreditate, conform cifrelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. Acestea primesc bani de la Ministerul Educației pentru salarii, pentru funcționare și pentru investiții. Universitățile obțin și venituri extrabugetare.

„Ministerul Educaţiei Naționale asigură finanțarea de bază pentru universitățile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății”, se arată pe site.

În 2020, statul a finanțat învățământul superior cu peste 5 miliarde lei. Cele mai mari sume merg în salarii, iar cele mai mari venituri le au, de regulă, șefii. Ele ajung la valori între 8.000 și 5.000 de euro pe lună, adică aproximativ 40.000-25.000 lei lunar. Situația se întâlnește mai cu seamă la universități de mâna a doua.

Problema nu o reprezintă doar diferențele mari între câștigul unui lector, conferențiar sau profesor universitar obișnuit (între 4.000 și 8.000 lei, nu euro) și stipendiile șefilor, ci mai ales neconcordanța dintre performanțele instituțiilor conduse de ei și veniturile lor din bani publici.

Clasamentul academic și jocurile de imagine

Intrarea unei universități românești pe lista globală a universităților de reputație este o excepție. Clasamentele credibile sunt dominate pe primele locuri de universitățile Oxford, Stanford, Cambridge, Harvard, MIT. În topul de excelență academică cunoscut ca Topul Shanghai în 2020 și 2021 figurează o singură universitate din România între cele 1.000: Universitatea Babeș-Bolyai de la Cluj.

World University Ranking by Academic Performance 2021, cu 3000 de poziții, cuprinde 18 instituții românești de învățământ superior. Prima figurează la poziția 847 iar ultima la 2933, în timp ce Universitatea din Belgrad e pe locul 288, iar Universitatea Semmelweiss din Budapesta pe locul 584.

Raportul despre situația învățământului superior indică distribuția pe regiuni a instituțiilor învățământului superior în România.
Raportul despre situația învățământului superior indică distribuția pe regiuni a instituțiilor învățământului superior în România.

Clasamentul național cel mai cunoscut și acceptat de mediul academic este Metaranking-ul universitar anual inițiat în 2016 și bazat pe prezența instituției analizate în 11 ranking-uri globale relevante, conform unei metodologii elaborate de High Level Experts Group.

În 2021, în clasament au intrat 31 dintre cele 54 de universități publice ceea ce înseamnă că 23 de universități nu figurează în niciunul dintre cele 11 clasamente semnificative academic. Cum ar fi, de exemplu, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, universitățile din Bacău sau din Alba Iulia, inexistente în Metaranking. Ele sunt, totuși, finanțate în continuare de stat.

Există în lume zeci de ranking-uri cu credibilitate scăzută, unele bazate pe indicatori neverificați, adică rezultate trimise de universități fără ca acestea să fie supuse controlului.

„Universitățile serioase nu intră în astfel de jocuri și nu trimit informații despre performanțele lor, de regulă, decât la instituțiile care întocmesc rankinguri oneste și credibile” , a declarat pentru Europa Liberă Mădălin Bunoiu, prorectorul Universității de Vest Timișoara.

Veniturile, invers proporționale cu performanța

Listele cu sumele pe care diverși șefi din învățământul superior le câștigă din bani publici se referă la anii 2019/2020, conform declarațiilor de avere depuse.

În 2020, pe primele locuri în Metaranking s-au situat Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Universitatea București, Politehnica bucureșteană și Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași.

Punctajul maxim a fost de 22 de puncte pe baza metodologiei amintite. Pe ultimele locuri cu un singur punct s-au așezat 10 universități printre care Universitatea de Științe Agricole din București a actualului ministru al Educației și fost rector, Sorin Cîmpeanu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a altui fost ministru și rector, Valentin Popa, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea de Medicină din Craiova.

Evoluția salariilor din învățământ și promisiunile pentru 2022.
Evoluția salariilor din învățământ și promisiunile pentru 2022.

Eurostat înregistrează în 2020 un număr de 51.411 titulari în învățământul academic de stat și privat. Majoritatea cu venituri moderate, dar cu posibilitatea de a câștiga sume suplimentare din proiecte europene sau din norme suplimentare, limitate prin lege la maximum două. Legea 153/2017 a salarizării în sistemul bugetar mai permite creșteri salariale de până la 30% acordate de senatele universitare și gradații de merit de 25%.

Criteriile de acordare se află la latitudinea senatelor, așadar primii care beneficiază de toate creșterile sunt chiar șefii, rectori, prorectori, decani, șefi de servicii și departamente etc., după principiul „cine-mparte, parte-și face”.

Universitatea de Științe Agricole București- USAMV, cu scor minim în Metaranking, acordă câștiguri consistente directorului administrativ care duce acasă peste 14.600 euro lunar, domnului Cîmpeanu cu peste 7.300 euro/lună, întrecut doar de actualul prorector, cu 7.400 euro/lună.

Universitatea „Valahia” din Târgoviște, care nu figura deloc în clasamentul pe 2020 (în 2021 a prins unul din ultimele poziții) oferă totuși decanului Popa peste 11.800 euro/lună, iar Leonard Azamfirei, actualmente senator, câștiga anul trecut de la UMF Târgu Mureș, aflată pe penultimul loc în Metaranking, aproximativ 8.000 euro lunar. Pe locul 2 la câștiguri se află directorul Cristian Stanciu de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” cu peste 12.000 euro/lună.

Dintre numele sonore pot fi amintite Tudorel Toader, de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași care, pe lângă 2 pensii speciale lua, ca rector, 7.000 euro pe lună, Puiu Georgescu, rectorul plagiator al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, situată în partea de jos a clasamentului, cu peste 8.000 euro/lună, sau Mihnea Costoiu, rectorul care a prejudiciat statul cu aproape 11 milioane euro în afacerea cu baza „Cutezătorii”, dar continuă să câștige peste 7.700 euro lunar.

Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad plătește gras plagiatul

Pe locul 8 din 1100 în lista de fericiți beneficiari ai unor sume fabuloase se află Ramona Lile, rector al universității de stat arădene, cunoscută din investigațiile de presă care au demonstrat plagiatul în serie comis de aceasta. Hotărârea nr.4/2021 a Consiliului Național de Etică – CNECSDTI a confirmat că se află în fața unuia „dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989” și a dispus mai multe sancțiuni printre care retrogradarea academică și mai multe interdicții.

Această stare de fapt, precum și plasarea UAV Arad pe ultimul loc în Metaranking, atât în 2020 cât și în 2021, nu au împiedicat-o pe Ramona Lile să ducă acasă aproape 7.700 euro/lună, cumulând salarii, ore suplimentare, gradații de merit, creșteri salariale la maxim și bani din proiecte europene cu care nu are nicio legătură și contribuție.

Extras din Declarația de venituri a Ramonei Lile, rector UAV Arad
Extras din Declarația de venituri a Ramonei Lile, rector UAV Arad

Performanțele modeste ale UAV Arad nu îngrijorează colectivul care a ales-o pe Ramona Lile și la al treilea mandat.

Bilanțul contabil arată că în exercițiul financiar 2020 UAV Arad a primit, pentru 2.400 studenți fizici, o finanțare de 47.500.000 lei de la Ministerul Educației, din care 44.700.000 reprezintă cheltuieli de personal, ceea ce explică tăcerea din jurul plagiatelor. Prorectorii și decanii sunt și ei răsplătiți pentru solidaritate: președintele de Senat și prorectorii câștigă între 6.500 și 5.000 euro pe lună, unii decani și prodecani duc acasă peste 4.000 euro lunar etc. Nu toți, desigur.

Performerii academici sunt mai modești

Sistemul învățământului universitar s-a molipsit de boala cronică a societății românești postdecembriste: eliminarea criteriilor de performanță, a meritelor și eticii în alcătuirea ierarhiilor socio-profesionale și politice. Impostorii au găsit cale liberă până la vârf, iar comunitățile profesionale s-au arătat neputincioase în a promova valorile și corectitudinea.

Prezența în societate a Consiliului Național al Rectorilor, condus de Sorin Cîmpeanu, alături de personaje precum Alexandru Cumpănașu, indică aceleași simptome. Contraselecția politică l-a împins ulterior pe Cîmpeanu în poziția de ministru al Educației.

Consiliul Național al Rectorilor are în societate o prezență influențată politic. Conferința CNR din 2019 a avut numeroși invitați din politică
Consiliul Național al Rectorilor are în societate o prezență influențată politic. Conferința CNR din 2019 a avut numeroși invitați din politică

Comparația veniturilor unor șefi din învățământul universitar cu indicatorii performanțelor instituționale confirmă diagnosticul. Deși mulțumitoare, veniturile rectorilor și ale conducerilor universităților de calitate din România sunt inferioare celor din universitățile de la coada listei.

Rectorul UBB Cluj, universitate de top, câștigă cu peste 2.000 euro mai puțin față de rectorul UAV Arad, deși instituția are de zece ori mai mulți studenți.

Rectorul Universității București, care conduce o universitate cu peste 20.000 de studenți, este pe locul 51 în lista veniturilor, câștigând cât prorectorul universității sucevene cu 6.000 de studenți. Rectori și prorectori ai universităților din fruntea Metaranking-ului sunt dincolo de poziția 100 cu venituri între 3000 și 4000 de euro.

Curtea de Conturi are ca misiune controlul bugetului provenit de la stat, dar se interesează rar de mărimea feliei pe care și-o atribuie cei care conduc instituțiile, permițând feudalizarea universităților, fenomen încurajat de interpretarea abuzivă a autonomiei universitare, precum și de protecția oferită de diverși miniștri ai Educației.

Proiectul România Educată promovat de președintele Iohannis nu a stimulat reforma așteptată a învățământului.
Din cei aproximativ 300.000 de studenți înscriși anual peste 5% pleacă să studieze în străinătate.
Cele mai căutate universități de către români se află în Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Danemarca, Italia, Norvegia.
Planul Național de Redresare și Reziliență include 3,6 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale.
Sunt prevăzute investiții în cămine studențești cu peste 20.000 de locuri de cazare.
  • 16x9 Image

    Brîndușa Armanca

    BRÎNDUŞA ARMANCA PhD este jurnalistă şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. A publicat mai multe volume de media și istorie literară. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale şi naţionale, iar activitatea culturală cu  Distincția culturală a Academiei Române și cu o înaltă distincție din partea ministrului culturii al Ungariei pentru diplomație culturală. Este membră a unor prestigioase organizații civile și de media.

XS
SM
MD
LG