Linkuri accesibilitate

Cum a polarizat filmul „Don’t Look Up” Facebook-ul. „Am ajuns să plătim pentru propria dezinformare"


Din distribuția fimului „Don’t Look Up” fac parte Leonardo DiCaprio, Jennifer Lawrence, Meryl Streep, Jonah Hill și Cate Blanchett.

Filmul „Don’t Look Up”( Nu priviți în sus!), lansat în 24 decembrie pe rețeaua Netflix, a generat discuții ample pe rețelele sociale. La trei zile de la lansare, este pe primul în topul filmelor vizionate în România și cel mai discutat film pe Facebook.

Cu o distribuție cu nume sonore în cinematografia mondială, Leonardo DiCaprio, Jennifer Lawrence, Meryl Streep, Jonah Hill și Cate Blanchett, filmul critică modul în care politicienii, acompaniați de mass-media, gestionează o catastrofă iminentă: Pământul va fi lovit de o cometă de dimensiuni mari ce va duce la extincția vieții.

El încearcă să reflecte starea din societatea polarizată de politicieni, dar și de mesajele primite pe rețelele de socializare.

„Don’t Look Up” a declanșat multe reacții pro sau contra ale internauților români cu conturi de Facebook, ceea ce a dus inclusiv la o reacție din partea Netflix România: „Ne cerem scuze pentru discuțiile iscate la mesele de Crăciun referitoare la Don’t Look Up. Răspunsul corect la întrebarea „Dacă Don’t Look Up e un film bun sau prost?” este DA”.

Dragoș Stanca: Platformele au făcut mult rău jurnalismului

Într-o postare pe Facebook, Dragoș Stanca, antreprenor și expert media și transformare digitală, atrage atenția că platformele de tehnologie globală au făcut mult rău jurnalismului: „producerea și distribuirea de conținut viral de orice fel (fără să conteze aproape deloc dacă e real sau nu) este o activitate plătită, recompensată financiar tot mai bine via instrumente de publicitate online - mai ales de cele create de mari platforme tip Google (care a și inventat acest sistem) sau Facebook (care, normal, l-a copiat)”.

Filmul Don't Look Up este primul în tendințele din România
Filmul Don't Look Up este primul în tendințele din România

„Practic, hrănim zilnic acest „monstru”: am ajuns să plătim cu voioșie pentru propria noastră dezinformare”, scrie Dragoș Stanca.

Bogdan Oprea: Spunem ce grupul vrea să audă

Europa Liberă a consultat un expert în fake-news, profesor de jurnalism, și doi sociologi care au explicat de ce există polarizare în societate cu privire la multe teme, pornind de la „Don’t Look Up”.

Profesor de jurnalism la Universitatea din București și autor al cărții Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică, Bogdan Oprea arată că lansarea filmului în 24 decembrie nu este întâmplătoare, pentru că în această perioadă oamenii au mai mult timp liber.

„Este un film al momentului, referirile sunt mai degrabă la polarizarea societății americane în mod particular, și globale în mod general. Filmul servește unui scop pe care probabil societatea nu și-l dorește: acela de a polariza și mai mult societatea. În mod inevitabil, oamenii se poziționează între cei cărora le place și cei cărora nu le place, după cum am văzut pe Facebook. Trebuie să înțelegem că e numai un film. Noi ne recunoaștem într-una dintre cele două poziții: fie de persoane care credem în teoriile conspirației, fie în partea cealaltă - care arată cu degetul spre lumea aceasta”, a spus Bogdan Oprea.

Specialistul arată că faptul că internauții își dau cu părerea despre film nu ține neapărat de fenomenul fake-news-ului sau al dezinformării.

„ Suntem ființe sociale, ne simțim bine în cadrul grupurilor. În momentul în care opiniile noastre ne-ar individualiza ne simțim excluși, există starea aceea de disonanță cognitivă dacă noi am exprima opinii contrare comunității noastre din rețelele de socializare. Și atunci spunem ceea ce grupul nostru de pe Facebook vrea să audă”, spune Bogdan Oprea.

Profesorul de la Jurnalism spune că, de fapt, filmul nu face decât să polarizeze la rândul lui. El propune o schimbare de rol în înțelegerea fenomenului: să privești totul din perspectiva taberei adverse.

„Și atunci e o imagine destul de bună despre lumea în care trăim – în care prea multă politică, prea mult business nu fac decât să exacerbeze tipul acesta de politici care se fac numai cu ochii la like-uri, la sondaje, și poate mai puțin la lucrurile care poate nu sunt populare, dar care merită o decizie într-o societate”, a completat Bogdan Oprea.

Sociologul Barbu Mateescu spune că toate percepțiile din „bula” lui de Facebook au fost pozitive, dar poate că mulți dintre cei care au reacționat se simt într-un fel flatați.

„Nu știu oameni care să fi fost supărați sau ostili. Acum e și o plăcere să te uiți la niște lucruri și să spui că „sunt superior ca inteligență, ca maturitate”. Sunt filme care într-un fel flatează inteligența, iar acest lucru îl întâlnim în foarte multe lucruri- de la consumul de artă, de elită, până la o pizza care e cu 5 lei mai scumpă. E o chestiune fundamentală ideea de a flata omul care este în fața ta, consumatorul, și să-i spui: nu e nimic anormal sau rău”, a spus Barbu Mateescu.

Sociologul susține că teoriile conspirației și aderența lor la public țin de nesiguranța oamenilor și de nevoia de control.

„În primul rând, intervine nesiguranța, noi nu mai trăim într-o epocă în care să fim familiarizați cu nesiguranța, să putem să operăm cu ea în mod uzual și sunt foarte multe lucruri care țin de confort de decenii întregi. România a trecut prin niște schimbări foarte mari. Gândiți-vă că un om care are acum 45-50 de ani, avea la Revoluție 15 ani și avea deja niște experiențe de viață semnificative trăite în comunism. Între timp, România a trecut printr-o perioadă gri, și acum și în UE sunt niște schimbări foarte rapide. E nevoie de stabilitate, de confort, de siguranță”, a spus Barbu Mateescu.

Sociologul arată că al doilea lucru care intervine este pierderea controlului. „În momentul în care spui că cineva-undeva știe, că cineva-undeva controlează lucrurile astea spui două lucruri: eu nu le controlez, dar cineva face asta și există ordine.

„Bill Gates stăpânește situația”, „Illuminati stăpânesc situația”, cineva stăpânește situația, nu e doar aruncarea zarurilor, nu e hazard. Există ordine, chiar dacă e malefică. Asta este o nevoie psihologică foarte mare. Dacă nu am eu controlul, măcar altcineva are controlul”, a mai explicat Barbu Mateescu.

Bogdan Voicu: Presa avea rol de cenzor și verifica știrile. Cel care vinde nu mai este interesat de calitatea audienței

Cu privire la tema filmului „Don’t Look Up”, sociologul Bogdan Voicu arată că filmul are mai multe mesaje pe care le transmite.

„Există o tendință a filmelor americane de idealizare a națiunii americane ca protectoare a Pământului, americanii sunt salvatorii planetei. În „Don’t Look Up”, lucrurile s-au întâmplat altfel, dar nu e primul film de acest gen. Vine dintr-un șir destul de mare de întoarcere a doctrinei Hoover de folosire a filmelor americane ca agent electoral de fapt. Acum America își arată și potențialele erori. E interesant că filmul este mainstream, are actori de prim plan și vine să spună lucruri care nu sunt pe placul americanului de rând. Și aici e interesant de văzut de ce e așa, de unde apare, ce schimbare se petrece în SUA, dacă este indusă de la Casa Albă sau nu. Eu la aceste lucruri m-am gândit după ce am văzut filmul”, a spus Bogdan Voicu.

Sociologul consideră că fenomenul fake-news-ului din prezent este de fapt mobilizarea unui motor nou de comunicare pentru același tip de lucruri care se întâmpla și în trecut. „Sunt cărțile despre răspândirea zvonurilor care spun că ele se construiesc la fel, decât că înainte ajungeau altfel la destinatari. S-a schimbat numai mijlocul de comunicare, acum se răspândesc mult mai repede și în mase mult mai mari de oameni”, arată Bogdan Voicu.

Pe de altă parte, mai arată sociologul, modul actual de organizare al societății are nevoie de ajustări pentru că nimeni nu a luat în considerare viteza cu care unii încearcă să exploateze încrederea oamenilor.

„Până de curând presa avea rol de cenzor și verifica ce se întâmplă cu știrile pe care le colporta. Ori, în clipa de față media, nu prea mai face asta și filmul cam despre asta e în bună măsură. Astăzi nu prea contează conținutul, ci contează să ai audiență. Iarăși este o problemă la marketer, la cel care vinde produsul, care e interesat de audiență, nu de calitatea audienței”, conchide Bogdan Voicu.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG