Linkuri accesibilitate

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre libertatea de a închide TikTok: România poate face asta, dar cu dovezi solide


Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, este luni și marți la București, în prima sa vizită oficială în România, de când a fost aleasă adjunctă a președintei Guvernului Uniunii. România are, pentru prima dată de la aderare, o poziție de vicepreședinte.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, este luni și marți la București, în prima sa vizită oficială în România, de când a fost aleasă adjunctă a președintei Guvernului Uniunii. România are, pentru prima dată de la aderare, o poziție de vicepreședinte.

Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, spune că specialiștii de la Bruxelles lucrează la ancheta privind eventuala influențare a rezultatului alegerilor prezidențiale prin intermediul TikTok. Dar România are dreptul legal să închidă platforma, dacă are probe solide, spune demnitara Comisiei.

România trebuie să grăbească atragerea zecilor de miliarde de euro pe care le are acum la dispoziție de la Uniunea Europeană pentru că în viitor, blocul comunitar va avea și alte priorități decât cele de acum, spune la one2one vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Reprezentanta Guvernului Uniunii anunță în interviul acordat Europei Libere că România va primi în curând, o mare parte din tranșa a treia de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv 2 miliarde de euro, iar Guvernul va depune a patra cerere de plată din acest plan.

România a atras doar 15 miliarde de euro din cele 86 miliarde de euro disponibile de la Uniunea Europeană în perioada 2021 - 2027, prin toate programele de finanțare disponibile: fonduri de coeziune, subvenții agricole, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pe de altă parte, la one2one, vicepreședinta Comisiei Europene spune cum ar putea răspunde Uniunea la o eventuală decizie a Statelor Unite de a crește taxele vamale pentru importurile din cele 27 de state membre.

Roxana Mînzatu mai anunță în interviul acordat Europei Libere că Uniunea Europeană va propune în martie schimbarea regulilor privind recunoașterea diplomelor de studii și atestatelor profesionale în Uniune. Se vor modifica și regulile privind plata pensiilor și a indemnizațiilor de șomaj pentru muncitorii stabiliți în alte state membre, inclusiv pentru cei români.

La final, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene explică ce poate face România dacă ajunge la concluzia, bazată pe dovezi clare, că rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost viciat prin intermediul rețelei sociale TikTok.

Cele mai importante declarații

  • Despre fondurile europene puține luate de România de la Comisia Europeană:

„Sfatul și încurajarea pe care o dau Comisia Europeană reprezentanților ministerelor din România este să facă tot posibilul să închidă jaloanele (n.r. reformele și investițiile) rămase. (...) Ne dorim să crească ritmul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru că termenul este 30 august 2026. Nu va exista o prelungire a implementării PNRR pentru niciun stat membru.”

  • Despre schimbarea regulilor de plată a pensiilor și șomajului pentru muncitorii stabiliți în Diaspora:

„Vor exista niște schimbări. (…) Dacă am reuși, pentru muncitorii români ar reprezenta o facilitate în ceea ce privește încasarea acestor drepturi sociale și chiar și din perspectiva valorii prestaților lor. Ele vor fi raportate la statele membre în care au lucrat, vor fi plătite din statele membre în care au lucrat. (…) Doresc ca până în iunie să avem un acord.”

  • Despre planul de recunoaștere mai facilă a diplomelor absolvenților de școli în UE:

„Voi lansa pe 5 martie o nouă strategie vizând competențele în Europa. Și, în interior vom avea portabilitatea competențelor, o inițiativă prin care tocmai asta ne dorim: o recunoaștere automată, facilă a diplomelor, a calificărilor, a competențelor, indiferent de statul membru în care au fost dobândite.”

  • Despre un eventual răspuns al UE la posibila creștere a taxelor pe importuri europene în SUA:

„Vrem să sprijinim start-up-urile europene, vrem să sprijinim cercetarea europeană. Dorim, de asemenea, să ne folosim de forța piețelor financiare europene pentru ca aceste start-up-uri să se poată scala aici, în Europa și nu în Statele Unite ale Americii. Și atunci discutăm despre o Uniune a capitalurilor, pentru că, în prezent, aceste piețe sunt fragmentate. În martie, vom veni cu o propunere de regulament de simplificare.”

  • Despre posibilitatea României de a închide TikTok dacă ajunge la concluzia că a ajutat la influențarea ilegală a rezultatului alegerilor:

„Este chiar atributul fiecărui stat membru. Este decizia pe care fiecare stat membru putea să o ia în funcție de dovezi. Dar evident că argumentarea acestor situații trebuie făcută foarte temeinic, conform cu prevederile legale, pentru că există, bineînțeles, în cazul în care nu sunt probe, și riscuri de infringement sau riscuri de de sancțiuni. Deci posibilitatea de a acționa există.”

Roxana Mînzatu propune schimbări în plata pensiilor și a șomajului încasate de cei din diaspora

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, spune că în martie va propune mai multe schimbări în legislația privind plata drepturilor sociale către cei care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii: ajutorul de șomaj, pensia, concediul de boală, indemnizația de creștere a copilului.

„Este principala mea prioritate” – întărește demnitara Uniunii.

Comisara Roxana Mînzatu explică planul Comisiei: „Ne uităm la sursa - cine vor fi statele membre care vor plăti aceste prestații. Și aici vor exista niște schimbări. (…) Pentru muncitorii români ar reprezenta o mai mare facilitate în ceea ce privește încasarea acestor drepturi sociale și chiar și din perspectiva valorii prestaților lor. Ele vor fi raportate la statele membre în care au lucrat, vor fi plătite de statele membre în care au lucrat.”

Ca vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu coordonează politice sociale, educația și competențele profesionale dar și pregătirea în fața dezastrelor.
Ca vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu coordonează politice sociale, educația și competențele profesionale dar și pregătirea în fața dezastrelor.

Roxana Mînzatu mai spune că ar vrea ca România să susțină aceste propuneri, iar până în luna iunie, odată cu încheierea președinției poloneze a Uniunii, toate statele membre să ajungă la un acord pe această temă.

În prezent, pensionarii români care au contribuit la fondul de pensii din țară dar care trăiesc în altă țară, trebuie să trimită acasă periodic, acasă, pentru a primi pensia, acte care dovedesc că sunt în viață.

La one2one, comisara europeană Roxana Mînzatu a anunțat că va propune statelor membre un plan de recunoaștere mai facilă a diplomelor de absolvire a școlilor.

În prezent, o diplomă obținută în România poate fi recunoscută în altă țară a Uniunii abia după luni întregi de verificări. De asemenea, în România, un absolvent al unei universități din alt stat membru poate aștepta chiar și doi ani pentru recunoașterea unei diplome străine.

Romania interviu one2one Anca Gradinaru Roxana Minzatu vicepresedinta comisia europeana
Document | Interviul integral cu Roxana Mînzatu

„Cu privire la recunoașterea diplomelor, voi lansa pe 5 martie - se numește Unirea Competențelor – o nouă strategie vizând competențele în Europa. Vom avea o portabilitate a competențelor, o inițiativă prin care tocmai asta ne dorim: o recunoaștere automată, facilă a diplomelor, a calificărilor, a competențelor, indiferent de statul membru în care au fost dobândite. Și acolo stabilim un plan de măsuri pentru că, din nou, trebuie să punem în acord sistemele de gestionare a calității educaționale din fiecare stat membru”, spune vicepreședinta Comisiei Europene în interviul acordat Europei Libere.

România poate decide singură dacă să închidă sau nu TikTok

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat în interviul acordat Europei Libere că România, la fel ca orice alt stat membru, are libertatea de a decide dacă închide sau nu o rețea socială.

„Este chiar atributul fiecărui stat membru. Este decizia pe care fiecare stat membru putea să o ia în funcție de dovezi”, întărește Mînzatu, întrebată fiind dacă România ar avea dreptul legal, potrivit legislației Uniunii, să închidă accesul românilor la TikTok.

Vicepreședinta Comisiei explică în ce condiții se poate lua o astfel de decizie și care ar fi riscurile dacă închiderea unei platforme într-o țară nu se face cu argumente temeinice:

„Există, bineînțeles, în cazul în care nu sunt probe, și riscuri de infringement sau riscuri de de sancțiuni. Deci posibilitatea de a acționa există, dar și probele, temeiul acțiunii, trebuie să fie foarte, foarte bine așezate și structurate, pentru că nu ne jucăm cu astfel de decizii”, spune comisara europeană.

Ea a mai precizat că experții Comisiei încă lucrează la ancheta declanșată la solicitarea României, după ce Curtea Constituțională a anulat pe 6 decembrie 2024, alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

„Investigația merge înainte și este de remarcat că, la nivel global, Uniunea Europeană este singura care are un act legislativ care reglementează modul în care e moderat conținutul pe platformele sociale. (…) Trebuie să ne uităm la responsabilitățile platformei de a modera conținutul, de a modera algoritmii și de a ne asigura că fiecare consumator de social media este protejat, nu doar informat, dar este și protejat”, a explicat comisara europeană.

Potrivit legislației europene privind inteligența artificială, aplicațiile de inteligență artificială sunt clasificate în patru niveluri de risc: minim, limitat, ridicat și inacceptabil.

La riscuri inacceptabile sunt incluse sistemelor de inteligență artificială care reprezintă o amenințare la adresa siguranței, a drepturilor sau a mijloacelor de subzistență ale oamenilor. Printre acestea se numără manipularea comportamental-cognitivă, activitățile polițienești bazate pe analiza predictivă, recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în instituțiile de învățământ, precum și atribuirea unui punctaj social.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG