Tribunalul Penal Internațional (International Criminal Court - ICC sau Cour Pénale Internationale - CPI), cu sediul la Haga, a emis joi mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării, Yoav Gallant.
CPI a emis mandat internațional de arestare și împotriva șefului militar al Hamas, Mohammed Deif, despre care Israelul spune că a fost unul dintre creierele atacului din 7 octombrie 2023 și că l-ar fi ucis într-un atac aerian în septembrie, dar Hamas nu i-a confirmat moartea.
Cei trei, deși în tabere adverse, sunt acuzați de „crime împotriva umanității și crime de război comise de pe cel puțin 8 octombrie [2023] până pe cel puțin 20 mai 2024”.
Este prima dată când liderii unei democrații și ai unui stat aliniat la Vest sunt acuzați de instanța internațională, în cea mai importantă decizie din istoria sa de 22 de ani.
Instanța din Țările de Jos a anunțat joi că a găsit „motive rezonabile” pentru a considera că Netanyahu poartă responsabilitatea penală pentru crime de război, inclusiv „foametea ca metodă de război” și „crime împotriva umanității, persecuție și alte acte inumane.”
Biroul primului ministru israelian a respins acuzațiile, pe care le-a numit „absurde și antisemite”.
Netanyahu și Gallant riscă să fie arestați dacă călătoresc în oricare dintre cele 124 de țări care au semnat statutul de la Roma, prin care a fost înființat Tribunalul Penal Internațional (CPI).
În interviul său săptămânal acordat radioului de stat ungar, Viktor Orbán a calificat decizia CPI „revoltator de nesăbuită” și „cinică”, spunând că „intervine într-un conflict în desfășurare, îmbrăcând decizia într-una legală, dar de fapt în scopuri politice”.
„Nu avem de ales aici, trebuie să sfidăm această decizie”, a spus Orbán.
Ungaria a semnat Statutul de la Roma – tratatul internațional care a creat CPI în 1999 și l-a ratificat doi ani mai târziu – în timpul primului mandat al lui Orbán.
Cu toate acestea, Budapesta nu a promulgat convenția asociată din motive de constituționalitate și, prin urmare, afirmă că nu este obligată să respecte deciziile CPI.
„Mai târziu, astăzi, îl voi invita pe premierul israelian, domnul Netanyahu, să viziteze Ungaria, unde îi voi garanta că, dacă va veni, hotărârea Curții Penale Internaționale nu va avea efect în Ungaria și că nu vom urma termenii săi”, a adăugat el.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit vineri omologului său maghiar Viktor Orbán pentru demonstrația sa de „claritate morală”, după ce acesta din urmă l-a invitat să viziteze Ungaria, în ciuda mandatului de arestare emis de Tribunalul Penal Internațional.
„Confruntat cu slăbiciunea rușinoasă a celor care au susținut decizia scandaloasă împotriva dreptului statului Israel de a se apăra, Ungaria” este „alaturi de justiție și adevăr”, a spus vineri Netanyahu.
Biroul lui Netanyahu a publicat o scrisoare primită de la premierul ungar, în care acesta din urmă scrie cât este de șocat de decizia „rușinoasă” a Curții Penale Internaționale (CPI).
Israelul, ca și Statele Unite, nu este membru al CPI.
Cu toate acestea, Palestina i s-a alăturat devenind parte a Statutului de la Roma, prin care a fost înființată CPI.
Curtea însăși nu are un mecanism de executare și depinde de statele membre pentru arestarea celor pe numele cărora a emis mandate internaționale.
Anthony Dworkin, cercetător senior la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat pentru RFE/RL că, deși Israelul nu este parte la Statutul de la Roma care a înființat CPI, „există 124 de țări din întreaga lume care sunt".
Aceste state „au acum obligația legală de a-l aresta pe Netanyahu" dacă intră pe teritoriul lor, a spus Dworkin, iar acest lucru va impune „limitări de anvergură asupra țărilor în care va putea merge".
Ca precedent, Dworkin s-a referit la complicațiile pe care președintele rus Vladimir Putin le-a întâmpinat de când CPI a emis un mandat de arestare împotriva sa în martie 2023 legat de presupuse crime de război împotriva Ucrainei.
„A trebuit să-și schimbe planurile de călătorie destul de semnificativ", a spus Dworkin, referindu-se la decizia de a nu participa la summitul BRICS din Africa de Sud din iulie 2023.
În septembrie, Mongolia, membră a CPI, s-a confruntat cu o presiune imensă pentru a-l aresta pe Putin. Nu a ținut cont de apeluri, într-o mișcare care a fost văzută ca expunând limitele instanței responsabile de urmărirea penală a persoanelor pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
