Linkuri accesibilitate

Volodimir Zelenski, la Paris: Agresiunea rusă înseamnă că în Europa nu mai e pace

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le vorbește parlamentarilor din Adunarea Națională franceză, la Paris, pe 7 iunie 2024.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le vorbește parlamentarilor din Adunarea Națională franceză, la Paris, pe 7 iunie 2024.

Pacea de care s-a bucurat Europa de la finalul celui de Al Doilea Război Mondial a fost anulată de agresiunea Rusiei, care a invadat, în 2022, Ucraina, și care e o amenințarea pentru întregul continent, a spus președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Trăim timpuri în care Europa a încetat să mai fie un continent al păcii”, a declarat Zelenski în Parlamentul Franței, pe 7 iunie, înaintea întâlnirii extrem de importante de la Paris cu președintele american, Joe Biden.

„Trăim vremuri în care, din păcate, revine nazismul. Acum, orașe din Europa sunt distruse, iar state întregi sunt arse în totalitate. Avem din nou în Europa tabere de triere, deportări, iar ura a devenit, în Rusia, un nou cult”.

Biden și Zelesnki, care au participat amândoi, în Normandia, la ceremoniile legate de Ziua Z, nu s-au mai întâlnit față în față după momentul aprobării de către Camera americană a Reprezentanților a ajutorului militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, după luni de întârzieri cauzate de opoziția republicanilor.

Debarcarea din Normandia, comemorată de lideri mondiali după 80 de ani

Tot mai puțini, dar încă sunt: veteranii debarcării din Normandia au fost întâmpinați joi, 6 iunie 2024, la Memorialul Britanic Normandia, la Ver-sur-Mer, pe coasta nordică a Franței. În urmă cu 80 de ani, aproape 160.000 de soldați americani, britanici, canadieni și din alte țări au pus piciorul pe pământ european, lansând ofensiva soldată după încă un an cu capitularea Germaniei naziste.
1/7 Tot mai puțini, dar încă sunt: veteranii debarcării din Normandia au fost întâmpinați joi, 6 iunie 2024, la Memorialul Britanic Normandia, la Ver-sur-Mer, pe coasta nordică a Franței. În urmă cu 80 de ani, aproape 160.000 de soldați americani, britanici, canadieni și din alte țări au pus piciorul pe pământ european, lansând ofensiva soldată după încă un an cu capitularea Germaniei naziste.
La ceremonii a participat Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, cu soția. În Ziua Z, cum i se mai spune datei de 6 iunie 1944, pe tronul de la Londra se afla mama lui, Regina Elisabeta a II-a. 
2/7 La ceremonii a participat Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, cu soția. În Ziua Z, cum i se mai spune datei de 6 iunie 1944, pe tronul de la Londra se afla mama lui, Regina Elisabeta a II-a. 
Președintele SUA, Joe Biden, și soția lui, Jill Biden, au ajuns joi dimineață (6 iunie) cu elicopterul la&nbsp;Colleville-sur-Mer, deasupra plajei Omaha, unde se află Memorialul American al Debarcării din Normandia. În declarațiile dinaintea vizitei, Biden a spus că lumea se află din nou la un moment de cotitură, sub spectrul războiului, din cauza invaziei rusești în Ucraina. Președintele rus, Vladimir Putin, nu a fost invitat la ceremoniile din Franța. Biden urma, în schimb, să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.&nbsp;<br />
<br />
&nbsp;
3/7 Președintele SUA, Joe Biden, și soția lui, Jill Biden, au ajuns joi dimineață (6 iunie) cu elicopterul la Colleville-sur-Mer, deasupra plajei Omaha, unde se află Memorialul American al Debarcării din Normandia. În declarațiile dinaintea vizitei, Biden a spus că lumea se află din nou la un moment de cotitură, sub spectrul războiului, din cauza invaziei rusești în Ucraina. Președintele rus, Vladimir Putin, nu a fost invitat la ceremoniile din Franța. Biden urma, în schimb, să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

 
Pasionații de &bdquo;reconstituirea&rdquo; unor bătălii istorice au ieșit joi dimineață în uniforme pe Plaja Utah, unul din locurile legendare ale debarcării din Normandia.&nbsp;<br />
<br />
&nbsp;
4/7 Pasionații de „reconstituirea” unor bătălii istorice au ieșit joi dimineață în uniforme pe Plaja Utah, unul din locurile legendare ale debarcării din Normandia. 

 
Un parașutist cu steagul canadian, deasupra Plajei Juno, lângă&nbsp;Courseulles-sur-Mer, Franța, pe 6 iunie 2024. Canada a fost - după Marea Britanie și SUA - țara care a contribuit cel mai mult cu militari la operațiune. Au mai fost implicate contingente din alte țări, ca Polonia sau Cehoslovacia, care luptau în exil, departe de țările lor ocupate de hitleriști.&nbsp;
5/7 Un parașutist cu steagul canadian, deasupra Plajei Juno, lângă Courseulles-sur-Mer, Franța, pe 6 iunie 2024. Canada a fost - după Marea Britanie și SUA - țara care a contribuit cel mai mult cu militari la operațiune. Au mai fost implicate contingente din alte țări, ca Polonia sau Cehoslovacia, care luptau în exil, departe de țările lor ocupate de hitleriști. 
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a ajuns la ceremoniile de joi în compania președintelui Consiliului European, Charles Michel. Uniunea Europeană, născută în Europa postbelică, se prezintă adesea ca un proiect de pace, o construcție care face improbabilă, dacă nu imposibilă, repetarea confruntărilor catastrofale dintre națiunile continentului.&nbsp;
6/7 Premierul Canadei, Justin Trudeau, a ajuns la ceremoniile de joi în compania președintelui Consiliului European, Charles Michel. Uniunea Europeană, născută în Europa postbelică, se prezintă adesea ca un proiect de pace, o construcție care face improbabilă, dacă nu imposibilă, repetarea confruntărilor catastrofale dintre națiunile continentului. 
După Normandia, președintele american Biden va vizita Parisul, unde va discuta cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre relațiile bilaterale și despre alianța transatlantică pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina.&nbsp;
7/7 După Normandia, președintele american Biden va vizita Parisul, unde va discuta cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre relațiile bilaterale și despre alianța transatlantică pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina. 
Secvența anterioară
Secvența următoare

În discursul său de la ceremonia pentru Ziua Z, de pe 6 iunie, Joe Biden a spus că lumea liberă e alături de Ucraina și nu va ceda în fața agresiunii ruse și a făcut o paralelă cu lupta Aliaților pentru eliberarea Europei de naziști, din Al Doilea Război Mondial.

Statele Unite și NATO „nu vor pleca” și nu vor abandona Ucraina, a declarat Biden.

„Să fiți siguri: nu ne vom înclina și nu putem capitula în fața agresorilor - așa ceva este absolut de neimaginat. Dacă am face asta, libertatea va fi îngenuncheată, iar toată Europa va fi amenințată”, a spus Biden în discursul de la Collevile-sur-Mer, la ceremonia găzduită de președintele francez, Emmanuel Marcon, la care au participat Zelenski și alți șefi de stat.

La ceremonie nu au fost invitați Vladimir Putin sau alți oficiali din Federația Rusă.

„Ucraina a fost invadată de către un tiran, oamenii de acolo luptă cu un curaj extraordinar, suferă pierderi mari, dar nu cedează”, a continuat Biden, care l-a descris pe Putin ca pe un „tiran înclinat spre dominare”.

În același timp, președintele american a lăudat NATO, „cea mai mare alianță militară din lume”, despre care a spus că „e mai decisă ca niciodată să mențină pacea”.

Aderarea la alianța cu 32 de membri este probabil să ocupe un loc important pe agenda discuțiilor Biden-Zelenski, după ce președintele SUA a declarat într-un interviu acordat revistei Time că nu susține aderarea Ucrainei la NATO - o poziție în dezacord cu cea a șefului NATO, Jens Stoltenberg.

În interviul amplu publicat în Time pe 4 iunie, Biden a spus că „pacea înseamnă asigurarea că Rusia nu va ocupa niciodată, niciodată, niciodată, niciodată Ucraina. Așa arată pacea”.

Dar „asta nu înseamnă că ei [Ucraina] sunt parte a NATO”. „Înseamnă că avem o relație cu ei, așa cum avem cu alte țări cărora le furnizăm armament ca să se poată apăra în viitor... Dar nu sunt pregătit să sprijin NATO-izarea Ucrainei.”

Zelenski urma să se întâlnească cu Biden la Paris la prânz, înainte de convorbirile cu președintele francez, programate pentru vineri seară.

Urmare a cererilor din partea Ucrainei să îi permită armatei sale să se apere împotriva atacurilor care provin de pe teritoriul Rusiei și după presiunile unor lideri europeni, Biden a schimbat, săptămâna trecută, poziția Washingtonului - a dat voie Ucrainei să folosească armele SUA pentru a lovi în interiorul Rusiei cu scopul limitat de a apărare a Harkovului.

Germania, țară în care Zelenski va merge săptămâna viitoare, a anunțat imediat după Statele Unite o schimbare similară a politicii.

Înaintea întâlnirii cu Zelenski, Jens Stoltenberg a reiterat poziția NATO, și anume că Ucraina are dreptul să lovească în interiorul Rusiei, în scop de apărare.

„Acesta este un război pe care Rusia l-a început împotriva unei țări vecine pașnice și democratice, Ucraina, care nu a fost o amenințare pentru Rusia în niciun moment”, a declarat Stoltenberg după întâlnirea cu premierul suedez, Ulf Kristersson. Cei doi s-au văzut la Stockholm pe 7 iunie.

„Nu există nicio îndoială că Ucraina are dreptul să lovească ținte pe teritoriul Rusiei”, a spus secretarul general al Alianței.

După întâlnirea cu Zelesnki, Biden s-a întors în Normandia, la Pointe du Hoc, pentru un discurs despre apărarea libertății și democrației. Pointe du Hoc este promotoriu unde rangerii armatei americane au atacat, pe 6 iunie 1944, buncărele germane.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

This item is part of
XS
SM
MD
LG