Am mai fost în acest punct. Alianța nord-atlantică a mai fost declarată decedată sau pe moarte. Cel mai recent, senatorul american republican Mike Lee a scris pe X: „E timpul să părăsim NATO și ONU”. Elon Musk, cel mai bogat om din lume și un apropiat al președintelui american Donald Trump, a răspuns scurt: „Sunt de acord”.
Cu toate acestea, oficialii NATO de la sediul din Bruxelles au rămas, până acum, surprinzător de calmi.
Răspunsul lor la întrebarea dacă dispariția Alianței este iminentă este încă un „Nu” răsunător. Din două motive: diferența dintre retorică și acțiune și diferența dintre aliații NATO și aspiranții la NATO - în special Ucraina.
| „Ignorați zgomotul”
Să vedem primul motiv. Nu mai departe de săptămâna trecută, Donald Trump și-a reafirmat, în declarații făcute alături de prim-ministrul britanic Keir Starmer, angajamentul față de clauza de apărare reciprocă a NATO – Articolul 5.
Această poziție a fost reiterată de mai multe ori - atât public, cât și privat - de către secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în timpul unei reuniuni a miniștrilor Apărării din NATO, care a avut loc în februarie la Bruxelles.
Deși a insistat cu fermitate asupra faptului că aliații europeni trebuie să își crească semnificativ cheltuielile pentru Apărare, toți cei cu care am vorbit au descris discuțiile ca fiind constructive.
„Nu a părăsit niciodată sala, a ascultat, a pus întrebări și a luat notițe - nu este comportamentul unui aliat pe cale să renunțe”, mi-a spus un ambasador NATO.
Și în acest sens, diplomații NATO continuă să navigheze printre speculațiile constante. „Trebuie să descifrăm ce înseamnă toate acestea”, a declarat un oficial de rang înalt. „Dar am învățat, de asemenea, că trebuie să ignorăm zgomotul și să ne uităm la acțiuni. Este un fel de «răbdare strategică» pe care trebuie să o practicăm.”
| Calea incertă a Ucrainei
Ucraina, totuși, este o problemă diferită. „Atitudinea față de Ucraina s-a schimbat, dar nu și față de NATO. Ei au fost destul de duri cu Ucraina, dar rămân angajați față de NATO”, a observat un ambasador al alianței nord-atlantice. Schimbarea de ton față de Volodimir Zelenski este un exemplu clar, dar noul rol al Marii Britanii în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina este un alt semnal.
E, de asemenea, evident că Ucraina nu se va alătura prea curând NATO. Evident era deja de vreme ce administrația Biden a fost cea care a blocat aderarea Kievului la recentele reuniuni la nivel înalt ale NATO, spre ușurarea unor țări vest-europene. Noua administrație americană este doar mai tranșantă în această privință.
Țările de pe flancul estic al NATO, vecinele Ucrainei, se întreabă acum dacă trupele americane vor rămâne staționate acolo. Pentru moment, răspunsul este afirmativ, deși mulți recunosc îngrijorarea cu privire la o revizuire iminentă a nivelului trupelor americane din Europa.
Dar dacă aceste țări sunt atacate de Rusia, vor veni trupele americane în ajutorul lor? Credința dominantă este că da. Însă Articolul 5 din tratatul NATO depinde de convingerea atât a aliaților, cât și a adversarilor. Primii să fie siguri că vor fi apărați, ceilalți să se teamă de represalii puternice.
După cum a spus un oficial est-european: „Este ca pisica lui Schroedinger* - ea există în ambele stări, este și vie, este și moartă, până când se deschide cutia și se vede dacă a rezistat sau nu. În cazul NATO, până când Articolul 5 nu va fi testat efectiv, nu vom ști cu adevărat”.
*Pisica lui Schroedinger desemnează un experiment din fizica cuantică, discutat de fizicianul austriac Erwin Schroedinger cu Albert Einstein, potrivit căruia o pisică închisă într-o cutie cu un flacon de otravă alături, poate fi în același timp și vie, și moartă. Aceasta în pofida faptului că percepția comună spune că la un anumit moment în timp, pisica este sau vie, sau moartă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
