Linkuri accesibilitate

Ajutorul pentru Ucraina, la un pas de a fi adoptat de Congresul SUA


Steaguri ucrainene și americane, arborate de-a lungul Pennsylvania Avenue, care duce la Capitoliul SUA, înaintea vizitei președintelui Ucrainei Volodimir Zelelnski la Washington din 21 decembrie 2022.
Steaguri ucrainene și americane, arborate de-a lungul Pennsylvania Avenue, care duce la Capitoliul SUA, înaintea vizitei președintelui Ucrainei Volodimir Zelelnski la Washington din 21 decembrie 2022.

După luni de întârziere, Camera Reprezentanților pare pregătită să supună la vot ajutorul militar de câteva zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina și Israel în acest weekend.

Ambele ajutoare au oponenți vocali în Congres, iar speranța de a fi adoptate se bazează pe o coaliție bipartinică. Democrați și republicani deopotrivă par deciși să ajute mai întâi Ucraina invadată de Rusia și apoi Israel.

Excepție fac câțiva republicani extremiști, apropiați ai fostului președinte Donald Trump, un susținător declarat al președintelui rus, Vladimir Putin, care au blocat ajutorul pentru Ucraina, adoptat în februarie de Senatul majoritar democrat.

Joi, Congresul SUA a reușit să depășească un impas de câteva luni, apropiindu-se promițător de probabilitatea de a vota o legislație care să ofere asistență de securitate de zeci de miliarde de dolari Ucrainei, Israelului și Taiwanului.

Membrii Comitetului pentru Regulile Camerei Reprezentanților condus de republicani au petrecut ore întregi dezbătând pachetul de patru proiecte de lege: trei oferă ajutor de securitate și al patrulea cu măsuri, inclusiv sancțiuni, amenințarea de a interzice aplicația de social media TikTok și potențialul transfer al bunurilor rusești confiscate spre Ucraina.

Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson (foto), a spus că este hotărât să aducă pachetul la votul Camerei, chiar cu riscul de a-și pierde funcția, așa cum a fost amenințat de unii din colegii săi.

El a dat asigurări că pachetul de legi va intra în votul Camerei Reprezentanților, în ciuda obiecțiilor acerbe din partea extremei drepte din partidul său.

Această rezistență a lor înseamnă că proiectele de lege vor avea nevoie de sprijinul democraților pentru a fi aprobate, pentru că republicanii controlează doar o mică majoritate de 218 la 213.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Mike Johnson la Washington pe 12 decembrie 2023.
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Mike Johnson la Washington pe 12 decembrie 2023.

Conservatorii din aripa dură a partidului nu au ratat ocazia de a avertiza încă de joi că se vor opune pachetului de legi. Un membru al comitetului pentru Regulile Republicii, reprezentantul liniei dure, Ralph Norman, chiar a prognozat că va fi un „nu”.

El a sugerat ca ajutorul pentru Ucraina să fie negociat la sânge pentru a obține controale mai dure asupra politicii de imigrație, căreia i se opun democrații.

În februarie, când Senatul a adoptat pachetul de asistență pentru securitate, cu sprijin bipartinic puternic de 70%, atât din partea democraților, cât și a republicanilor, a fost respins un proiect, susținut tot cu sprijin bipartinic, pentru securitatea frontierei.

Tocmai de aceea, Johnson a propus miercuri proiecte legislative separate de ajutor destinate Israelului, Ucrainei și Taiwanului.

Alți congresmani au prezis, însă, că proiectele vor deveni lege.

Reprezentantul Michael McCaul, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, le-a spus jurnaliștilor că el crede că măsurile vor trece de votul de sâmbătă.

El a spus că Ucraina are nevoie disperată de ajutor, că se află într-o situație cumplită și că, cel mai probabil, pe Johnson l-au influențat discuțiile secrete avute cu șeful CIA, William Burns, și cu alții din domeniu.

„Când intri în acel spațiu și vezi care este imaginea reală, este cutremurător”, a spus McCaul.

Michael McCaul
Michael McCaul

La audierea sa, McCaul a spus că Ucraina riscă să se prăbușească în curând dacă SUA nu grăbesc acordarea asistenței. „Le-aș acorda două săptămâni până la o lună înainte ca rușii să preia Ucraina”, a prognozat el.

De altfel, liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, s-a întâlnit joi cu premierul ucrainean Denîs Șmîhal, căruia i-a transmis speranța sa că ajutorul pentru Ucraina va fi adoptat în acest weekend pentru ca Senatul să-l preia imediat, la rându-i, la adoptare.

„Nu numai că vă apărați țara cu vitejie, ci apărați Occidentul, valorile și libertatea noastră. Și vom face tot ce ne stă în putință, sperăm, de îndată ce weekendul acesta, când Camera ne va trimite proiectul de lege, să o facem și aici în Senat. Este foarte, foarte important pentru noi”, a spus Schumer.

Chuck Schumer
Chuck Schumer

Votul va fi urmărit îndeaproape la Kiev, care trimite zilnic mesaje disperate către SUA și Aliați, după ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și energetice a Ucrainei care nu mai are cu ce să i se opună, pentru că resursele apărării sale antiaeriene sunt epuizate de mult.

Propunerea de ajutor extern a lui Mike Johnson oferă 60,8 miliarde dolari Ucrainei, 26,4 miliarde dolari Israelului și 8,1 miliarde dolari regiunii Indo-Pacific, inclusiv Taiwan.

Camera Reprezentanților va vota fiecare componentă individual, cu riscul ca unele să fie aprobate, iar altele să fie respinse.

Propunerea de ajutor militar vine la pachet cu un proiect trimis de președintele Joe Biden, care include o cerință ca ByteDance, o companie chineză controlată de partidul comunist, să renunțe la aplicația de socializare TikTok.

Altă cerință privește vânzarea activelor rusești înghețate de trezoreria SUA și impunerea de noi sancțiuni Rusiei, Iranului și Chinei.

Tot ce se va aproba va intra într-un singur proiect de lege care apoi va trebui aprobat în totalitate de Senat, iar apoi promulgat de președintele Joe Biden ca lege.

Mike Johnson a promis, de asemenea, că va introduce un nou proiect de lege privind reforma imigrației, care conține prevederi cerute de republicanii conservatori, în încercarea de a câștiga sprijinul acestora pentru pachetul de ajutor destinat Ucrainei.

Sondajele arată că un număr tot mai mare de republicani se opun oricărui ajutor nou acordat Ucrainei. Tot așa cum unii democrați sunt împotriva sprijinului militar pentru Israel. Cu toate acestea, Senatul SUA a adoptat în februarie legislația care conține sprijin pentru ambele națiuni.

În Camera Reprezentanților, însă, altfel stau lucrurile.

Republicanul Mike Johnson are o majoritate redusă în Cameră, iar o mână de conservatori republicani, colegi de partid conduși de congresmanul Georgiei, Marjorie Taylor Greene, au amenințat că vor face demersuri pentru demiterea sa dacă sprijină noul ajutor pentru Ucraina.

Marjorie Taylor Greene
Marjorie Taylor Greene

Până acum, Mike Johnson a fost reticent în a-și contesta criticii de dreapta.

Miercuri, însă, a spus că scopul său este să facă ceea ce trebuie „și să lase jetoanele să cadă acolo unde pot”.

Între timp, democrații de stânga care obiectează împotriva războiului dus de Israel în Gaza au spus că nu vor permite SUA să fie complice la o catastrofă a drepturilor omului.

Proiectul de lege pentru sprijinirea Israelului conține ajutor umanitar de 9 miliarde de dolari, care ar putea ajuta la câștigarea unor democrați reticenți.

Permițând voturi separate pentru Israel și Ucraina, Johnson speră să permită votul individual împotriva prevederilor care nu sunt pe placul legiuitorilor, fără a afecta întregul pachet.

Oficialii administrației Biden au avertizat că situația din Ucraina este îngrozitoare. Armata ucraineană nu mai are muniții, iar moralul trupelor de pe front este scăzut pe măsură ce armata rusă câștigă teren.

„Există un risc cât se poate de mare ca ucrainenii să piardă pe câmpul de luptă până la sfârșitul lui 2024 sau cel puțin să-l pună pe Putin într-o poziție în care el ar putea dicta, în esență, termenii unei înțelegeri politice”, a spus directorul CIA, Walter Burns, în timpul unui discurs susținut joi, în Texas.

Într-un interviu acordat BBC, premierul ucrainean Denîs Șmîhal a spus că națiunea sa are nevoie de un nou sprijin „ieri, nu mâine, nu azi” și a avertizat că Ucraina va cădea fără ajutorul american.

Situația armatei israeliene este foarte diferită de situația armatei ucrainene. Dar președintele Biden a spus că apărarea antiaeriană de înaltă tehnologie a Israelului - care a primit cel mai formidabil test în atacul iranian cu rachete și drone din weekendul trecut - trebuie reînnoită.

„Acesta este un moment esențial”, a scris Biden într-un articol de opinie publicat miercuri de Wall Street Journal, în care a cerut Camerei Reprezentanților să nu mai stea pe gânduri.

Joi noaptea târziu, democrații s-au alăturat republicanilor care-l susțin pe Johnson pentru a se asigura că legislația privind ajutorul a eliminat orice obstacol procedural în Comisia pentru Regulile Camerei, în ciuda opoziției conservatorilor din aripa dură.

Această cooperare este un indiciu puternic că o coaliție similară de democrați și republicani susținătoare a ajutorului pentru Ucraina ar putea oferi în plenul Camerei majoritatea necesară pentru a adopta întregul pachet sâmbătă seara.

De asemenea, sprijinul democratic i-ar putea oferi lui Mike Johnson o plasă de protecție față de eventualele tentative ale colegilor săi republicani de a-i da un brânci de la conducerea Camerei.

Strategia sa de a-i ocoli pe conservatorii din aripa dură pentru a promulga legislația de sprijinire a Ucrainei i-ar putea determina pe aceștia să pună în aplicare amenințările de înlăturare a sa de la conducerea Camerei Reprezentanților.

Un președinte al Camerei Reprezentanților care să se bazeze pe sprijinul partidului aflat în minoritate este ceva extrem de rar în istoria modernă a Congresului.

Numai că republicanii care i se opun ocupă poziții cheie în struturile de putere ale Camerei Reprezentanților.

La rândul lor, democrații ar putea fi precauți în a-i oferi sprijinul.

Dar perspectiva de a oferi în sfârșit mult-așteptatul ajutor militar pentru Ucraina, o prioritate a politicii externe a partidului lor și a președintelui Joe Biden, ar putea face să merite efortul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG