Legăturile economice par să fie punctul central al agendei președintelui chinez în cele trei țări europene vizitate. Poziția Beijingului cu privire la invazia Rusiei în Ucraina este, de asemenea, în centrul atenției.
Subiectul nu a fost ocolit până acum. Cel puțin nu în Franța, prima oprire europeană a lui Xi Jinping (5-7 mai). Președintele chinez mai vizitează Serbia (7-8 mai) și Ungaria (8-10 mai).
Luni, președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-au transmis liderului chinez că vor ca acesta să-și folosească influența pe care o are asupra lui Vladimir Putin, pentru ca președintele Rusiei să oprească războiul din Ucraina.
Cei doi lideri occidentali au vrut să demonstreze unitatea UE cu privire la sprijinul pe care blocul comunitar spune că îl va acorda și în viitor Ucrainei, precum și cu privire la problemele economice – un subiect aparte îl reprezintă mașinile electrice chinezești care „inundă” piața europeană.
De ce Franța, Serbia și Ungaria?
În cei cinci ani de la ultima vizită a președintelui Chinei pe continent, Europa a fost pusă în fața a două mari evenimente: pandemia de Covid și războiul declanșat de Moscova în Ucraina.
Finbarr Bermingham, corespondent pentru Europa al cotidianului South China Morning Post, spune într-un interviu acordat jurnalistului RFE/RL Reid Standish că, deși sunt trei locuri diferite pe care Xi le vizitează, ele sunt atent calibrate.
Astfel, această vizită reflectă ambițiile mai largi ale lui Xi Jinping pentru Europa Centrală și de Est și pune la lucru diplomația Beijingului cu privire la Ucraina.
„Franța este văzută la Beijing ca fiind una dintre marile puteri din Europa. Dacă vorbești cu diplomații europeni din China, în special cu cei care lucrează pentru instituțiile UE, chinezii spun mereu că adevărata putere se află la Berlin și la Paris. Cancelarul Olaf Scholz tocmai s-a întors din China, așa că era de așteptat o vizită în Franța”, spune Finbarr Bermingham.
În ceea ce privește Serbia, el invocă printre motive aniversarea a 25 de ani de la bombardarea accidentală de către forțele NATO a ambasadei Chinei de la Belgrad, pe 7 mai 1999, în timpul războiului din fosta Iugoslavie.
Trei oameni au murit atunci, inclusiv doi jurnalişti chinezi, iar cel puţin 20 de persoane au fost rănite. Un mare centru cultural chinezesc a fost construit pe fostul amplasament al ambasadei, iar Xi este așteptat să viziteze locul.
„Serbia și China au devenit foarte apropiate, au semnat un acord de liber schimb, [...] deci este cu siguranță unul dintre cei mai apropiați aliați ai Chinei în Europa”, adaugă Bermingham.
Când vine vorba de Ungaria, premierul populist de dreapta Viktor Orban este un prieten apropiat al Beijingului în UE și în NATO, adaugă corespondentul South China Morning Post.
„Este principalul centru pentru investițiile chinezești în domenii precum vehiculele electrice și bateriile. Acolo încep să se pună bazele adevărate ale unui lanț de aprovizionare”, subliniază el.
„Prietenia de nezdruncinat”, realimentată cu un acord economic
Beijingul a prezentat vizita lui Xi Jinping la Belgrad ca pe o întărire suplimentară a „prieteniei de nezdruncinat” dintre cele două țări.
În acest schimb de curtoazii, președintele sârb, Alexandar Vucici, l-a descris pe omologul său chinez drept „un mare prieten” al Serbiei și a dat ordin ca străzile Belgradului să fie împodobite cu steaguri și bannere chinezești.
Președintele Chinei ajunge la Belgrad marți după-amiază – iar discuțiile cu Vucici variază de la chestiuni politice, economice și tehnologice până la cooperarea în domeniul culturii.
Serbia va accelera proiectele în mai multe domenii, inclusiv „robotică, tehnologie prin satelit, mașini zburătoare, printre multe alte lucruri”, a declarat Vucici înaintea acestei vizite.
Președintele chinez merge la Belgrad la numai șase luni de la vizita președintelui sârb la Beijing, unde a fost semnat un acord de liber schimb, la forumul internațional „Belt and Road”.
Președintele Xi încearcă să câștige și mai multă influență economică și politică în țara care a întreținut relații strânse și cu Moscova.
Atât Serbia, cât și Ungaria au respins sancțiunile împotriva Rusiei și s-au opus livrărilor de arme către Kiev.
Theresa Fallon, directoare a Centrului de Studii pentru Rusia, Europa și Asia, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că „există un scepticism tot mai mare cu privire la poziția Chinei în ceea ce privește Ucraina”.
„Este aproape inconfortabil să pretindem că încearcă cu adevărat să ajute la crearea păcii acolo”, adaugă ea.
Relații economice Belgrad-Beijing: datoria Serbiei către China a crescut de 15 ori într-un deceniu
Declarația privind parteneriatul strategic dintre Serbia și China a fost semnată în 2016, iar șapte ani mai târziu a fost semnat și Acordul de Liber Schimb între cele două țări, pe care oficialii sârbi l-au descris drept un eveniment de „importanță istorică”.
Ministrul sârb Comerțului Intern și Exterior, Tomislav Momirovici, declara pe 30 aprilie 2024 că, după investiția de 5,5 miliarde de dolari în economie în perioada 2014-2023, China este printre cei mai mari investitori ai țării.
China este al doilea cel mai important partener de comerț exterior al Serbiei, potrivit ministrului sârb, care a menționat că schimbul de bunuri cu această țară a fost anul trecut de 6,1 miliarde de euro.
Pentru Serbia, China este a șaptea piață de export (4% din totalul exporturilor).
În zona infrastructurii și energiei, cele mai semnificative proiecte comune sunt:
- construcția „Podului Pupin” din Belgrad,
- secțiunea de autostradă „Miloš veliki” (de la Belgrad spre sudul țării),
- reconstrucția centralei termice „Kostolac”.
De asemenea, China finanțează și construiește prin companiile sale calea ferată dintre Belgrad și Budapesta, Ungaria.
În același timp, împrumuturile Serbiei de la China sunt în creștere. Majoritatea banilor sunt împrumutați pentru proiecte de infrastructură, drumuri, poduri și căi ferate, în mare parte de la China EXIM Bank. Aceasta este printre cei mai mari cinci creditori ai Serbiei.
Datele Băncii Naționale a Serbiei arată că datoria Serbiei față de China a crescut de 15 ori față de față de acum zece ani – de la 300 milioane de euro în 2013 la peste 4,65 miliarde de euro în prezent.
Autoritățile de la Belgrad au justificat împrumuturile din China în favoarea celor de la instituțiile Uniunii Europene, spunând că împrumuturile chineze sunt mai rapide și mai ușoare, atunci când vine vorba de proceduri.
Finanțarea cu bani de la UE ar trebui să urmeze proceduri europene, care includ transparență și licitație. Toate proiectele de infrastructură ale Serbiei și Chinei au fost contractate fără licitație, prin negociere directă a guvernului.
Acordul de liber-schimb dintre Serbia și China urmează să intre în vigoare în iulie, în ciuda semnalelor primite de la Bruxelles că ar putea pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.
Vedran Džihić, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din Viena, declară pentru Radio Slobodna Evropa (Serbia) că Beijingul încearcă în toate modurile posibile să găsească o cale către piața europeană și să-și consolideze influența în Europa.
„China vede în Ungaria și Serbia cei mai importanți doi parteneri din Europa, o ușă care deschide spațiul către o piață europeană mai largă și către unele investiții strategice”, spune el.
Suveranitatea Ungariei vs. China
Președintele Chinei va petrece, cel mai probabil, în jur de 24 de ore în Serbia – iar miercuri după-amiază urmează să fie primit de premierul maghiar, Viktor Orban, la Budapesta.
Aceasta este prima vizită a lui Xi în Ungaria în calitate de președinte, funcție pe care o ocupă din 2013. Orban, însă, a fost la Beijing de mai multe ori în ultimii 11 ani.
Ungaria a fost foarte prietenoasă cu China, spune Akos Keller-Alant, senior correspondent al Serviciului maghiar al RFE/RL. Lui Viktor Orban „îi plac liderii puternici, o astfel de vizită îi dă o greutate în plan internațional – cel puțin așa crede el”.
El menționează că Beijingul poate construi rețele de comunicații, un consorțiu chinezesc face calea ferată Budapesta-Belgrad prin inițiativa „One Belt, One Road” finanțată de Beijing, iar polițiștii chinezi pot patrula în Ungaria.
Din punct de vedere economic, aceste relații deja apropiate ar urma să fie și mai strânse.
Xi și Orban ar urma să anunțe, din orașul Pecs (sudul Ungariei), deschiderea unei fabrici de vehicule electrice pentru Great Wall Motors – al optulea cel mai mare producător de autovehicule din China – iar Ungaria găzduiește producția de baterii electrice chinezești.
Relațiile economice dintre Ungaria și China au atins un nou nivel
„În ultimul deceniu, Ungaria s-a impus ca o punte de legătură pentru cooperarea economică între Europa și China”, declara ministrul de finanțe maghiar, Mihaly Varga, la începutul lunii aprilie.
Oficialul de la Budapesta cita atunci statisticile: cu cele 4 puncte procentuale din totalul comerțului extern, China este în prezent al nouălea cel mai important partener comercial al Ungariei.
În 2023, Ungaria a devenit prima destinație europeană pentru investițiile chinezești – a fost o altă laudă a ministrului maghiar cu privire la parteneriatul strategic cu Beijingul.
Printre cele mai importante investiții ale Chinei în Ungaria sunt:
- 7,5 miliarde de euro în fabrica de baterii CATL,
- 131,6 milioane de euro ale producătorului de baterii electrice Huayou Cobalt,
- investițiile în creștere – deocamdată la nivelul milioanelor de euro – ale producătorului de mașini electrice BYD la Szeged, în sudul Ungariei.
China vrea să facă din Ungaria o bază de vânzare a mașinilor sale electrice în Europa. Un avantaj al acestei strategii este evitarea taxelor vamale costisitoare.
Comisia Europeană, brațul executiv al blocului comunitar, ia în considerare posibilitatea de a crește taxele pentru importul de vehicule electrice chinezești de la nivelul actual, de 10%.
În 2022, China a exportat în Ungaria mașini în valoare de 6,8 miliarde de dolari, produse chimice (778 milioane de dolari) și metale (476 milioane de dolari).
În același an, Ungaria a exportat în China mașini în valoare de 1,56 miliarde de dolari, la capitolul transporturi apar 445 milioane de dolari și instrumente de 186 milioane de dolari.
Mai mult, la începutul acestui an, China s-a oferit să sprijine Ungaria cu privire la securitatea publică.
De asemenea, au existat speculații cu privire la o nouă centrală solară chineză, precum și cu privire la implicarea Beijingului în centrala nucleară Paks 2 (centrul Ungariei).
Al doilea reactor este construit de rușii de la Rosatom, însă proiectul aflat în derulare de un deceniu are întârzieri uriașe. Deocamdată, guvernul de la Budapesta neagă o implicare a Chinei în completarea centralei.
Theresa Fallon, directoarea Centrului de Studii pentru Rusia, Europa și Asia, spune că „pariul lui Victor Orban” cu privire la producția de baterii electrice chinezești „chiar dă roade acum”.
Ungariei i s-ar putea alătura și alte țări, completează ea oferind ca exemplu Slovacia.
„În discursurile sale, Orban a spus că vrea să depășească SUA și este foarte posibil să reușească acest lucru”, a completat ea.
Astfel, prin intermediul Ungariei, China va putea distribui bateriile sale peste tot în Europa, lucru care a dus la acuzații din partea Comisiei Europene și mai multor țări membre UE.
Expertul maghiar de politică externă Matyas Eorsi declară că e surprins de acțiunile guvernului ungar.
„Luptă pentru suveranitate când vine vorba de UE, dar deschid ușa Chinei”, spune el pentru RFE/RL.
Mașinile chinezești ieftine, o problemă în Europa
Deși încearcă să-și reducă deficitul comercial în raport cu China, UE are o mare problemă cu „inundarea” pieței de mașini electrice cu produse care ar fi ieftinite artificial de statul chinez.
La îndemnul președintelui Macron, guvernul francez a investigat subvențiile pe care Beijingul le acordă companiilor chinezești, iar Parisul a amenințat că va impune tarife vamale dacă se va dovedi că, prin acțiunile sale, China își face loc pe această piață prin scăderea artificială a prețurilor, lucru care afectează locurile de muncă ale europenilor.
De asemenea, Comisia Europeană a lansat anchete privind subvențiile acordate de China pentru turbine eoliene și achizițiile publice de dispozitive medicale.
În timpul discuției de luni (6 mai), de la Paris, alături de Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen a spus că „supracapacitatea” Chinei în domeniul vehiculelor electrice și în alte domenii a dus la dezechilibre „nesustenabile” și că Europa „nu va ezita să ia decizii dure” pentru a se proteja.
Potrivit presei de stat chineze, Xi Jinping a răspuns că nu există o „problemă de supracapacitate a Chinei” și că speră ca instituțiile UE să adopte „o politică pozitivă” față de țara sa.
Cine este Xi Jinping
Xi Jinping (născut pe 15 iunie 1953) deține cele mai puternice trei poziții din China: de secretar general al Partidului Comunist, președinte al statului și președinte al Comisiei Militare Centrale.
A devenit președintele Chinei pe 14 martie 2013, fiind reales de atunci de două ori. Între 2008 și 2013 a fost vicepreședinte al Chinei.
A intrat în Partidul Comunist Chinez în 1974 și de atunci a ocupat diverse funcții în diverse orașe.
Viziunea lui politică a fost îndreptată mai degrabă spre prudență, în linie cu politica partidului.
Ascensiunea lui Xi Jinping în Partidul Comunist Chinez a avut loc în 2007, când a preluat funcția de secretar de partid al orașului Shanghai, în urma unui scandal care a avut legătură cu deturnarea fondului de pensii în care a fost implicată vechea conducere.
A ocupat funcția doar câteva luni, fiind ales membru al comitetului permanent al Biroului Politic al PCC (Politburo), cel mai înalt organism de conducere al partidului.
În China, autoritatea supremă aparține Biroului Politic (Politburo) al Comitetului Central al Partidului Comunist, format din 25 de membri, și Comitetului Permanent al acestuia, format din șapte membri.
România poate contrabalansa jocul de putere regională?
Doctorul în istoria relațiilor internaționale Ștefan Popescu spune că vizita președintelui chinez în Serbia și Ungaria „trebuie să ne intereseze” nu numai din punctul de vedere al proximității cu granițele României.
„Ungaria și Serbia se doresc a fi pivoți ai prezenței chineze în regiune, din punct de vedere economic, dar nu numai. Și din punct de vedere politic, ei se prezintă interlocutori privilegiați ai Beijingului”, explică Ștefan Popescu, menționând și relația economică „robustă” pe care Polonia o are cu „super-puterea chineză”.
„Acest lucru nu face decât să accentueze importanța României pentru Statele Unite ale Americii”, subliniază el.
De asemenea, Japonia și Coreea de Sud „privesc cu îngrijorare creșterea influenței chineze în Europa Centrală și Orientală” și „doresc să compenseze”, iar România „poate beneficia de pe urma unor strategii competitive ale altor rivale Beijingului”.
Cu creșterea influenței chinezești în vestul său și cu războiul din Ucraina în est, România ajunge să fie „un cap de pod” pentru aliații occidentali.
„Probabil și din perspectiva reconstrucției Ucrainei, această prezență occidentală și economică va fi mult mai semnificativă în România”, adaugă Ștefan Popescu.
Articol scris cu contribuția jurnalistului RFE/RL Reid Standish și a redacțiilor RFE/RL din Serbia și Ungaria.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
