Poliția din Armenia a reținut luni dimineață câteva zeci de persoane în capitala țării, Erevan, după reluarea protestelor în care a fost cerută demisia premierului Nikol Pașinian.
Membrii și suporterii mișcării Tavuș pentru Patrie, care se opun controversatului acord de frontieră, au blocat traficul pe mai multe străzi din Erevan, după apelul Arhiepiscopului Bagrat Galstanian, șeful Episcopiei Tavuș, de a crește presiunea asupra guvernului.
Poliția a făcut arestări chiar în timp ce încerca să deblocheze unele străzi.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Narek Sargsian, a declarat jurnaliştilor că 137 de persoane au fost reţinute la începutul zilei de 27 mai.
Printre protestatari au fost și parlamentari de opoziție.
Galstanian participă și la acțiunile de nesupunere civilă din 27 mai, scrie RFE/RL.
Clericul, care a condus protestele antiguvernamentale din Armenia legate de acordul de frontieră, și-a anunțat duminică, pe 26 mai, în timp ce le vorbea zecilor de mii de oameni strânși în centrul Erevanului, intenția de a fi contracandidatul lui Pașinian la funcția de premier.
Galstanian a declarat la mitingul din Piața Republicii că i-a cerut patriarhului Karekin al II-lea să-l degreveze de „slujba spirituală”.
Protestatarii l-au aplaudat pe Galastanian atunci când a spus că e gata să accepte „nominalizarea” pentru candidatura la funcția de prim ministru dacă opoziția cere demisia lui Pașinian.
Conform Constituției Armeniei, e nevoie de cel puțin o treime din voturile parlamentului pentru inițierea unui vot de neîncredere acordat premierului Pașinian, cu condiția ca opoziția să aibă și un candidat care să-l înlocuiască.
Cu puțin timp înainte, opoziția parlamentară - Hayastan (numele nativ al Armeniei, adică Țara Fânului) și Pativ Unem (Am onoarea de a servi țara) - susținătoare a foștilor președinți Robert Koharian și Serj Sarkisian, a spus că va susține cererea.
Vor avea, însă nevoie de sprijinul singurului parlamentar nealiniat pentru a iniția acest proces, care, pentru a reuși, va necesita un vot majoritar în legislatura dominată de partidul Contractul Civil al lui Pașinian.
Premierul Pașinian, care rămâne în mare măsură popular în rândul populației, în ciuda unor nemulțumiri față de evenimentele recente, a respins cererea lui Galstanian, iar aliații săi din parlament au exclus până acum orice sprijin acordat clericului care vrea să conducă guvernul.
Constituția armeană interzice cetățenilor cu dublă cetățenie să devină premieri, un obstacol pentru Galstanian, care este și cetățean canadian. El a spus că nu va încălca constituția, dar nu a explicat și cum anume va rezolva această situație.
Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au salutat demarcarea frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan, subliniind că acordul anunțat în aprilie de cei doi rivali din Caucazul de Sud conține o referire la Declarația de la Alma-Ata din 1991, un document prin care mai multe țări foste sovietice, inclusiv Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul granițelor administrative existente.
În cadrul procesului, care a fost încheiat oficial pe 15 mai, Baku a recâștigat controlul asupra a patru sate abandonate de lângă granița cu Armenia, care se aflau sub controlul militar al Erevanului de la primul război armeano-azer de la începutul anilor '90.
Armenia și Azerbaidjan au anunțat pe 24 mai că polițiștii lor de frontieră au fost dislocați în secțiile în care a fost finalizată demarcația.
Azerbaidjanul a preluat controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, într-o ofensivă fulger din septembrie trecut, de la forțele etnice armene care o controlau timp de trei decenii.
Ofensiva a forțat peste 100.000 de etnici armeni să părăsească regiunea, lăsând-o aproape pustie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
