Șerban Nicolae este propus de grupul PSD pentru a prelua funcția de președinte Senatului, al doilea om în stat, rămasă vacantă după demisia lui Teodor Meleșcanu, în urma unei decizii a Curții Constituționale.
Interimatul la șefia Senatului este asigurat de Titus Corlățean, care a vrut să aibă și un mandat plin, dar candidatura sa a fost respinsă în grupul senatorilor PSD. Un alt candidat a fost senatorul Radu Oprea, însă Șerban Nicolae a strâns mai multe voturi de susținere din partea senatorilor PSD.
„Vă daţi seama că am fost liderul grupului trei ani şi jumătate, tot ceea ce am decis la grup s-a respectat cât se poate de onest şi de bună credinţă. De altfel, cred că activitatea mea în Senat este suficient de bine cunoscută ca să primesc sprijinul altor grupuri parlamentare sau al altor partide”, a declarat Şerban Nicolae, marți, la finalul ședinței de grup.
Șerban Nicolae a mai spus că a fost ales în urma a două tururi de scrutin și că ”asta face ca presiunea responsabilității funcției să fie mai mare”.
„Amestecul meu în diverse scandaluri s-a făcut mai degrabă în scopul de a ma denigra, ceea ce mă încurajează să continui”, a adăugat Nicolae.
Votul pentru alegerea președintelui Senatului este programat pentru miercuri, 26 februarie. PSD controlează majoritatea în Senat.
Șerban Nicoale este la al treilea mandat de senator și a fost lansat în politică de fostul președinte Ion Iliescu și susținut de fostul senator PSD Cătălin Voicu, condamnat în dosare de corupție.
De altfel, în iulie 2011, l-a așteptat la poarta penitencirului pe fostul senator Cătălin Voicu, al cărui avocat a fost, proces în care Voicu a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru trafic de infuență. Șerban Nicolae a condus mașina și a rămas în opinia publică imaginea de șofer al lui Voicu.
Șerban Nicoale este unul dintre susținătorii modificărilor la Codurile penale și legile justiției și critic al MCV și al instituțiilor europene. El a susținut, de asemenea, amnistia și grațierea.
De exemplu, în martie 2019, senatorul PSD a propus amendamente prin care să poată fi grațiați inclusiv condamnații pentru fapte de corupție, cum ar fi luare și dare de mita, trafic de influență și abuz în serviciu.
Mai mult, Șerban Nicolae a propus suspendarea Codului penal pentru o lună.
Șerban Nicolae a susținut OUG 13, care a declanșat ample proteste de stradă și a fost un critic al protestatarilor din Piața Victoriei.
El a spus că OUG 13 nu trebuia abrogată, iar Florin Iordache nu trebuia să demisioneaze.
În octombrie 2019, Șerban Nicolae s-a opus desecretizării dosarului 10 august, susținând că procurorii au acces la toate documentele, iar o desecretizare a documentelor ar afecta ancheta.
Șerban Nicolae nu a fost de acord nici cu înființarea Procurorului European, afirmând că „România nu trebuia să adere la EPPO! Noi ne-am cam grăbit”.
Pe 3 februarie, Teodor Meleșcanu a demisionat de la șefia Senatului, iar conducerea lucrărilor a fost preluată de Titus Corlățean. Demisia lui Meleșcanu a venit în urma unei decizii a CCR, care a stabilit că alegerea sa la conducerea Senatului este neconstituțională.
Teodor Meleşcanu a fost ales, pe 10 septembrie, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru", contracandidata lui, Alina Gorghiu, obţinând 59 de voturi.
