„Actualitatea românească”, 23 august 1989. Moderator Neculai Constantin Munteanu. Colaborează la program Emil Hurezeanu, Nestor Ratesh, Dan Ionescu și Vladimir Socor. Din sumar: evocări ale evenimentelor de la 23 august 1944, cu mărturii la microfon ale Regelui Mihai (un extras dintr-un interviu mai lung acordat Europei Libere) și ale aghiotantului său Jacques Vergotti. O recenzie a volumului „Operațiunea Autonom” al ofițerului britanic Ivor Porter, care în august 1944 se afla în România și chiar în Palat în ziua loviturii de stat din 23 august 1944. Declarația Frontului Popular din RSS Moldovenească cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în 23 august 1939.
Neculai Constantin Munteanu: „Acum mai bine de 10 ani, în România a apărut o carte de interviuri a scriitorului Constantin Monciu-Sudinski, între timp plecat și el în libertate. Între altele, în carte era și un interviu cu un țăran care apucase să trăiască primul război mondial, și îl făcue în întregime peal doilea, pe ambele fronturi, și în Răsărit și în Apus. „Bade, întreba scriitorul, unde vă aflați dumneavoastră la 23 august? 23 august?, făcu țăranul intrigat. 23 august ce an?” Un țăran hîtru veți zice, un țăran hîtru care se prefăcea a nu ști ce voia scriitorul de la el, ignorînd semnificația pe care autoritățile comuniste au dat-o acestei zile, mitologia post-festum pe care au creat-o și în care și-au arogat rolul principal, elimindîndu-i treptat pe cei care au săvârșit cu adevărat toate cele câte s-au întâmplat la 23 august 1944. Dincolo de partea șoltică a poveștii, posibila cauză a subitei amnezii a țăranului aproape sigur nu e doar plăcerea vorbei în doi peri. Iată de ce în emisiunea de astăzi ne vom ocupa de o singură zi din istorie, 23 august. O singură zi din august, însă din doi ani diferiți: 23 august 1939 și 23 august 1944, fiecare având o contribuție importantă la nenorocirile pe care astăzi le trăiesc românii din țară și din afara țării. La 23 august 1939 s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, preludiul celui de-al Doilea Război Mondial, pact care a însemnat reîmpărțirea Europei în conformitate cu poftele hrăpărețe ale lui Stalin și Hitler. Pofte cărora le-au căzut victimă, între altele, Țările Baltice, Polonia și România, cărei i s-a luat Basarabia. Despre toate acestea și despre cum văd basarabenii de azi Pactul semnat acum 50 de ani, la sfârșitul emisiunii. De început vom începe cu celălalt 23 august, 23 august 1944. O zi și o dată din istoria României pentru care comuniștii și-au arogat în întregime toate meritele. Cunoaștem prea bine și mitologia și serbările pe care le generează, ca să nu mai vorbim de sărbătoriții de azi. Nu insistăm și nici nu ne interesează. Vom încerca însă să evocăm ziua de 23 august 1944 cu ajutorul unor oameni care au luat hotărîri decisive, au fost martori, sau au participat efectiv, nemijlocit la evenimentele din acea zi. Iată mai întâi mărturia Regelui Mihai despre ziua de 23 august 1944 din interviul acordat recent lui Nestor Ratesh și Emil Hurezeanu.
Emil Hurezeanu: Sire, din nefericire, sau poate uneori din fericire, istoria se discută și se scrie, se evaluează, într-un fel sau altul, doar după consumarea evenimentelor, de cele mai multe ori ireparabile. Este motivul pentru care un eveniment sau altul poate primi înfățișări istorice diferite, chiar contradictorii, în funcție de interesele istoricilor, de interesele prezentului și mai ales ale stăpânilor prezentului. Ca protagonist al actului de la 23 august 1944, în calitate de Rege al României, și comandant suprem al forțelor armate, ați jucat, Sire, rolul esențial în ieșirea României din război. Actul de la 23 august a fost calificat de-a lungul ultimelor patru decenii, rând pe rând, în istoriografia comunistă, care a predominat în aceste decenii bineînțeles, ba ca insurecție națională antifascistă armată, ba, mai nou, ca revoluție antifascistă națională și anti-imperialistă, inițiată și dirijiată de Partidul Comunist Român. 23 august, cum bine știm, continuă să fie sărbătoarea națională a României, sub regim comunist. Sunteți de părere, Sire, că actul de la 23 august 1944 a fost inițiat și condus de Partidul Comunist Român? Cum apreciați de fapt rolul real jucat de comuniști în pregătirea și desfășurarea actului de la 23 august?
Regele Mihai: Absolut nu, n-au avut absolut nimic de-a face cu pregătirea actului de la 23 august. Ei au fost aduși în grupul partidelor tradiționale prin insistența Aliaților, la insistența rușilor pe care Statele Unite Și Anglia au acceptat-o, și ne-au forțat să-i aducem împreună cu restul partidelor. Dar de jucat un rol principal în actul de la 23 august, absolut nu.
Emil Hurezeanu: 23 august 1944, ca act de ieșire a României din răsboi, a fost practic confiscat de comuniști.
Regele Mihai: Da, asta e adevărat.
Nestor Ratesh: Ei au fost și beneficiarii acelui act în ultimă instanță.
Regele Mihai: Bineînțeles. Cred că asta a venit din partea rușilor mai degrabă, fiindcă ei i-au împins, și din cauza asta ei acuma au făcut-o ziua națională a României, care nu are nimica de-a face cu noi.
Nestor Ratesh: Și care a fost de fapt intenția inițială a acestui act de la 23 august?
Regele Mihai: De discutat lucrurile acuma după atâția ani e relativ ușor, de criticat sau de acceptat. Trebuie să ne gândim, să încercăm să ne punem în situația momentului în care s-a făcut. Era pentru mine de ales între distrugerea complet fizică a țării, și a încerca de-a salva ce se putea, ceea ce practic am făcut.”
[...]