3 minute | Majoritatea cu PSD, criza refugiaților din Belarus, dictatorii închid ușile

Prin înțelegerea cu PSD, președintele, Klaus Iohannis și liderul PNL, Florin Cîțu își vor asigura o majoritate stabilă în Parlament. Întrebarea e cum va arăta programul de guvernare.

PNL are de explicat alegătorilor alianța cu PSD. În 2020, a câștigat 25% din voturi și, împreună cu USR, urma să asigure o guvernare profund pro-europeană. Președintele Iohannis a refuzat un premier de la PSD care obținuse 29%, prin această opțiune strategică. Cum va explica acum un premier PNL?

Bună dimineața, dragi prieteni,

Vestea cea mai percutantă a momentului ține de politica internă. Conducerea PNL s-a pronunțat prin vot asupra unui guvern cu PSD. Au câștigat social-democrații cu 48 la 22.

Dar iată știrile în ordine:

  • PNL a decis azi-noapte, la Vila Lac 2, să-și facă majoritate în Parlament alături de PSD. Liberalii insistă să-și păstreze premierul.
  • Uniunea Europeană și NATO reacționează față de criza refugiaților de la granița poloneză: cer regimului Lukașenko să nu mai pună viețile oamenilor în pericol.
  • China și Arabia Saudită periclitează eforturile anti-poluare globale prin lipsă de transparență și date inexacte.

PNL-Cîțu obține majoritate în Parlament

Biroul Politic Național al PNL a decis azi-noapte, cu 48 de voturi „pentru” și 22 „împotrivă” menținerea la guvernare alături de PSD. Cine cum a votat?

În afară de opțiunile evidente ale taberelor Cîțu și Orban, e interesant că primarul Clujului, Emil Boc a votat pentru alianța cu PSD, iar șeful CJ Oradea, Ilie Bolojan, s-a pronunțat împotrivă.

Pe de altă parte, e de așteptat ca grupul disidenților din PNL grupați în jurul lui Ludovic Orban să se mărească. Faptul nu este de natură să pericliteze votul de învestitură al cabinetului PNL-PSD, dar ar putea rupe partidul. Se pare că urmează excluderea lui Ludovic Orban din partid.

Întrebări mai importante vizează însă programul de guvernare. Comunicatul de noaptea trecută spune că PNL perfectează coaliția cu PSD, cu propriul premier, ca să-și aplice propriul program de guvernare.

Liderul PNL, Florin Cîțu discutând în Parlament cu președintele PSD, Marcel Ciolacu și fostul ministru PSD al Justiției, Robert Cazanciuc. În cei trei ani de guvernare PNL, Bucureștiul nu au reușit să desființeze Secția Specială înființată în vremea guvernului Dragnea/Dăncilă, un instrument de presiune asupra magistraților. Majoritatea solidă nu garantează rezolvarea problemei.

Or, ultima dată când au verificat alegătorii, adică la scrutinul din 5 decembrie 2020, prioritățile PSD și PNL erau diferite.

Președintele Iohannis însuși, atât de vizibil implicat în politica de partid, declara în campania electorală premergătoare că „țara noastră a fost puternic afectată ani la rând de corupția și incompetența guvernelor PSD, nicio reformă nu a scăpat nesabotată de PSD”.

Cum va face PNL reformele așteptate dacă PSD este cum îl descria Klaus Iohannis și liderii PNL?

Europa Liberă a aflat însă că esența negocierilor dintre cele două părți ține concret de funcții și de împărțirea banilor, în speță a celor 29 de miliarde de la Uniunea Europeană prin PNRR.

Există însă vreun aspect în guvernarea cu PSD până în 2024, cum spune dl. Ciolacu, care să tulbure liniștea Palatului Cotroceni? Poate faptul că PSD se gândește să ceară și premierul?

De ce nu ar face-o? În definitiv, nu Partidul Național Liberal, ci Partidul Social Democrat care cele mai multe mandate în Parlament: 110 la Cameră și 47 la Senat.

NATO: criza refugiaților, un demers deliberat al guvernului de la Minsk

Presa europeană redă pe larg situația gravă creată de regimul Lukașenko la granița poloneză, dar și la cele cu Lituania și Letonia.

După săptămâni de-a rândul în care refugiați - familii întregi- din Siria și Orientul Apropiat, au fost conduse spre zona tampon de la granița poloneză, ieri, sute de imigranți au mărșăluit ca să forțeze intrarea în Uniunea Europeană, escortați fiind de forțe de ordine din Belarus.

Bărbați, femei și copii sunt acum blocați în zona orășelului Bruzgi, după cum relatează The Guardian. Potrivit mediei belaruse, ținta refugiaților ar fi Germania.

Forțe de ordine din Belarus au escortat ieri, 8 noiembrie 2021, sute de imigranți din Siria și Orientul Apropiat până la granița poloneză. Aceștia au încercat să forțeze astfel intrarea în Uniunea Europeană. NATO și UE consideră că ce se întâmplă este un act deliberat al autorităților de la Minsk.

Între timp, guvernul de la Varșovia a desfășurat de-a lungul graniței 12.000 de soldați.

Mulți refugiați au fost deja întorși din drum de grănicerii polonezi și cum nu sunt primiți înapoi în Belarus, rătăcesc prin pădurile din zona tampon dintre cele două state. Câțiva au murit deja de frig, scrie BBC.

Uniunea Europeană și NATO au cerut autorităților de la Minsk să înceteze să mai ună în pericol viețile oamenilor, iar ministrul de Interne german a cerut UE măsuri ferme de stopare a valului de migranți. Nu e clar cum.

Regimurile autoritare nu declară cât poluează

Presa occidentală se ocupă și astăzi de conferința Națiunilor Unite COP26 de la Glasgow. Veștile nu sunt încurajatoare.

China și Arabia Saudită refuză să facă publice datele exacte ale emisiilor de gaze de pe teritoriile lor, ceea ce pune sub semnul întrebării întregul principiu „poluatorul plătește”.

Dictaturile sunt prin definiție opace, închid ușile, ferestrele, trag storurile. Pe lângă uriașa problemă umanitară (puțini știu ce se întâmplă, de fapt, înăutru), necazul e că în cazul poluării nu există acoperiș, atmosfera planetei e la „la comun”.

După cum nici virușii nu țin seama de granițe, lipsa de transparență se poate dovedi catastrofală. Dovadă șicanele permanente ale autorităților de la Beijing în privința investigației Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la izbucnirea pandemiei la Wuhan, în decembrie 2019.

Vasile Dîncu, Președintele Consiliului Național al Partidului Social Democrat (PSD), politician român.

Între multele vești proaste legate de pandemie, și o veste bună. Washington Post scrie că cercetătorii și medicii care încearcă să găsească soluții și tratamente pentru sechelele lăsate de Covid, descoperă informații care pot fi folosite în combaterea oboselii cronice și a altor afecțiuni.
Cât despre situația din România, după criticile potrivit cărora rata de vaccinare a scăzut din cauza respingerii restricțiilor anti-Covid din Parlament, unul din cei mai influenți lideri PSD, Vasile Dîncu, spune că partidul său a găsit legea prea drastică, dar nu inutilă.

În plus, pledează pentru vaccinare în masă. „Nu putem fi idioții Europei”, a punctat el apăsat la Digi24.

Alte subiecte:

  • Un spital din Alaska a inclus în dieta pacienților preparate din bucătăria indigenă. Semn că tradiția poate merge perfect în tandem cu medicina clasică, scrie NYT.
  • The Times remarcă magazinele din centrul Londrei care s-au pregătit de Crăciun mai devreme de teama problemelor de livrare și aprovizionare.

Dacă aveți întrebări, comentarii sau propuneri de subiecte, nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org

Ne revedem mâine, toate cele bune,

Elena