Bun găsit
Iată principalele știri ale zilei:
- Joe Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au purtat o discuție „sinceră” și de „întreținere a relațiilor” bilaterale cu privire la Taiwan, în timp ce ambii președinți se confruntă cu probleme economice acasă.
- Europenii se pregătesc pentru o iarnă mai rece, în fața șantajului cu gaze al Kremlinului, în timp ce cifrele privind economia Rusiei arată clar efectele devastatoare ale sancțiunilor, în ciuda declarațiilor de la Moscova.
- Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a schimbat cu totul un proiect de modificare a mai multor legi din justiție, deși în consultările cu specialiștii de la Bruxelles se angajase la reforme.
Ce au discutat Joe Biden și Xi Jinping
Președintele american și președintele chinez au vorbit ieri aproape două ore și douăzeci de minute despre trei mari subiecte: domeniile în care SUA și China pot colabora, precum schimbările climatice și drepturile omului, impactul invaziei ruse în Ucraina și despre Taiwan.
A fost a cincea discuție dintre cei doi de când Joe Biden a devenit președintele SUA.
The New York Times spune că a fost o „discuție maraton, într-o perioadă de creștere a tensiunilor”, menționând remarcile oficialilor americani despre convorbire: „directă și sinceră”.
BBC se concentrează însă pe tensiuni și titrează: „Xi și Biden fac schimb de avertismente cu privire la Taiwan”. La fel procedează și Le Monde: Xi Jinping l-a avertizat pe Joe Biden „să nu se joace cu focul” în legătură cu Taiwanul.
Reuters afirmă că cei doi președinți „au reușit în mare parte să evite retorica escaladată privind Taiwanul, sugerând că niciuna dintre părți - preocupată de problemele economice de acasă - nu dorește o nouă criză”, în zonă.
NYT scrie despre aceste probleme: Economia americană a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, alimentând temerile de recesiune, după ce produsul intern brut s-a micșorat cu 0,2% în al doilea trimestru.
Economia SUA este „pe drumul cel bun”, în ciuda temerilor de recesiune, a răspuns Joe Biden în fața acestor cifre, potrivit CNN, iar The Washington Post explică de ce economia americană a scăzut în prima jumătate a anului.
În ceea ce privește China, economia încetinește cu câteva luni înainte de reconfirmarea lui Xi Jinping pe scaunul puterii. PIB-ul a crescut în al doilea trimestru cu doar 0,4%, pe fondul carantinelor Covid, prin urmare a productivității slabe și a problemelor bancare și demografice, arată CNBC.
Criza energetică, profitabilă pentru companiile din domeniu
În timp ce statele și populația au probleme, The Guardian scrie despre profiturile record ale companiilor din energie, în urma scumpirii acestor materii prime. Shell a raportat un profit de 11,5 miliarde de dolari în al doilea trimestru, depășind recordul de 9,1 miliarde de dolari înregistrat în primele trei luni ale anului.
Compania franceză TotalEnergies aproape și-a triplat profitul în al doilea trimestru, comparativ cu anul trecut, iar britanicii de la Centrica au raportat o creștere de cinci ori a profiturilor, potrivit FT. De asemenea, ExxonMobil, Chevron și BP sunt așteptate să afișeze rezultate solide în curând.
În România, OMV Petrom a avut un profit de aproape cinci ori mai mare în primul semestru al anului față de primele șase luni din 2021, scrie Digi24.
Zelenski: Rusia, cel mai mare sponsor al terorismului
NYT relatează despre faptul că Senatul american a aprobat, în unanimitate, o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicită secretarului de stat Blinken să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului pentru acțiunile din Cecenia, Georgia, Siria și Ucraina care au dus „la moartea a nenumărați bărbați, femei și copii nevinovați”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulţumit senatorilor americani și a declarat că „nimeni în lume nu investeşte în terorism mai mult decât Rusia, iar acest lucru necesită un răspuns legal”.
Rămâne de văzut câți bani mai are de investit Rusia în acest război, deoarece un studiu al Universității Yale, citate de Deutsche Welle, arată că „sancțiunile paralizează economia Rusiei”, care suferă „daune masive din cauza sancțiunilor occidentale, în ciuda faptului că Moscova minimalizează efectul lor”.
Pe fondul crizei gazelor rusești, mai multe primării din Germania impun dușuri reci și sting luminile, scrie The Guardian. Hanovra este primul oraș mare care impune măsuri de economisire a energiei, în timp ce Berlinul stinge reflectoarele de la monumente.
În același timp, ziarul britanic scrie despre cum poate Europa să riposteze, dacă Putin se folosește de prețul gazelor pentru a lupta împotriva ei.
France24 vorbește despre „noul Război Rece” care se conturează în Africa, deoarece Rusia, Franța și SUA „concurează pentru influență” pe acest continent.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost aspru criticat după ce l-a primit la Paris pe Mohammed bin Salman, prințul moștenitor al Arabiei Saudite.
„Este oare indispensabilă primirea la Palatul Elysée, cu mare fast, a celui desemnat drept creierul atrocei asasinări a jurnalistului Jamal Khashoggi, în condițiile în care prințul moștenitor saudit nu s-a arătat deloc înclinat să deschidă porțile hidrocarburilor?”, relatează Libération.
În Italia, La Stampa relatează despre faptul că un diplomat rus de la Roma s-a întâlnit la sfârşitul lunii mai cu un colaborator apropiat al lui Matteo Salvini, reprezentantul Moscovei fiind interesat să afle dacă miniștrii partidului Liga ar fi dispuși să demisioneze din guvernul lui Mario Draghi, provocând astfel o criză politică.
Populiștii la porțile Romei, titrează Foreign Policy pe acest subiect: cu Mario Draghi pe picior de plecare, Europa se pregătește pentru cel mai radical guvern de dreapta din istoria republicană a Italiei.
SUA nu scuză discursul lui Orbán
Statele Unite au denunțat drept „impardonabile” declarațiile premierului maghiar Viktor Orbán despre „amestecul de rase”.
Deborah Lipstadt, emisarul american împotriva antisemitismului, s-a declarat „profund alarmată de folosirea de către premierul naționalist de dreapta a unei retorici care evocă în mod clar ideologia rasială nazistă”, relatează RFE/RL.
Kelemen Hunor a avut prima reacție publică, în presa maghiară, potrivit Digi24. Președintele UDMR a spus că îl cunoaște personal pe liderul de la Budapesta și că îndrăznește să spună că „nu există niciun pic de rasism” în declarațiile sale.
Iar în timp ce premierul Nicolae Ciucă a spus că astfel de declarații „nu-și au locul într-o Europă în care 27 de țări trăiesc în pace”, purtătorul de cuvânt al PNL i-a apărat pe colegii de guvernare de la UDMR. „Au valori europene”, a spus Ionuț Stroe, potrivit PressOne.
„Să se schimbe pe ici pe colo, în punctele… esenţiale”
Europa Liberă scrie despre cum au fost golite de conținut Legile Justiției agreate de ministrul Cătălin Predoiu cu Comisia Europeană, proiectele fiind modificate față de forma discutată cu partenerii europeni. „Câștigătorii” clari sunt CSM și Instanța Supremă.
Cătălin Predoiu, într-un briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 17 decembrie 2021.
Ministerul Justiţiei a admis că există diferenţe între cele două forme prezentate Comisiei Europene şi cele trimise la CSM, însă ele sunt „punctuale”, relatează Agerpres.
G4Media relatează că Klaus Iohannis a întors la Parlament legea avertizorului de integritate, avertizând că există riscul activării mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept.
De asemenea, președintele român se întâlnește azi cu Maia Sandu, la Cotroceni, pentru discuții despre sprijinirea Republicii Moldova, după ce parlamentul de la Chișinău a prelungit starea de urgență, pentru a face față consecințelor invaziei Rusiei în Ucraina, iar DW descrie mecanismul declanșat de Rusia pentru blocarea parcursului european al Moldovei.
Libertatea atrage atenția, în contextul acestei vizite, cum jurnaliștii sunt limitați deseori de către Palatul Cotroceni să adreseze doar două întrebări, toți, nu fiecare.
„Vești proaste pentru România”, scrie Economica, relatând despre costurile împrumuturilor guvernamentale care explodează în ritm cu cheltuielile bugetare.
Alte știri:
- Scenariul gazului cu porția pentru industrie: optimism la Guvern, panică în piață - Europa Liberă.
- Un bărbat care a trăit cu HIV din anii '80 pare să se fi vindecat, fiind al patrulea caz de acest fel - BBC.
- Schimbările climatice au făcut ca valul de căldură care a afectat Marea Britanie să fie de 10 ori mai probabil - The Guardian.
Pentru sugestii sau propuneri de subiecte pe care ați vrea să le citiți în Europa Liberă, folosiți cu încredere adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Pe curând,
George