3 minute | Proteste anti-mobilizare în Rusia, Putin când n-are încotro, uimitoarele aventuri ale unui radar în Oltenia

Potrivit unei organizații pentru apărarea drepturilor omului, mai mult de 1300 de persoane au fost arestate în orașele rusești unde au avut loc proteste anti-mobilizare. Între acestea: Moscova, Sankt Petersburg, Kranoiarsk, Ekateringburg, Ufa, Krasnodar și Irkuțk.

Mobilizarea rezerviștilor astfel încât regimul Putin să poată trimite pe front, în Ucraina, încă 300.000 de militari, a provocat cele mai numeroase proteste de la izbucnirea războiului. Amenințările nucleare ale liderului rus au fost aspru criticate, inclusiv de la tribuna Adunării Generale ONU.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Mesajul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a anunțat ieri mobilizarea rezerviștilor și a încercat să prezinte invadarea Ucrainei drept un război de apărare, e principalul subiect al analizelor din presa anglo-americană. Nimeni nu se îndoiește că Vladimir Putin se simte încolțit și că este periculos, dar puțini îi iau în serios amenințările nucleare.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • În mai multe mari orașe rusești au avut loc proteste față de „mobilizarea parțială” ordonată de liderul rus, Vladimir Putin. Peste 1000 de manifestanți au fost arestați.
  • Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat de la tribuna Națiunilor Unite că Rusia a încălcat fără rușine Carta ONU și avertizat că un război nuclear nu poate avea niciun învingător.
  • Între privilegii și promovări politice, câteva investigații românești punctează probleme grave. Europa Liberă vorbește despre pierderi de 11 miliarde euro, Libertatea despre mutarea controversată a unui radar militar în zona Deveselu.

Mobilizarea rezerviștilor duce la proteste de stradă în Rusia

Europa Liberă anunță că mai mult de 1300 de manifestanți au fost reținuți la protestele împotriva mobilizării rezerviștilor ordonată miercuri de președintele Rusiei, Vladimir Putin.

„Viață pentru copiii noștri!” și „Nu războiului!” este unul dintre cele mai frecvente sloganuri ale celor care protestează, între care multe femei. La Sankt Petersburg, multe dintre acestea s-au adunat în Piața Catedralei Sf. Isaac, dar au fost încercuite de poliție, și bătute cu bastoane de cauciuc.

Pedeapsa pentru participarea la adunări neautorizate este de 15 ani închisoare, iar sentințe aspre primesc și cei care folosesc cuvântul „război”, cuvânt interzis încă de la începutul invaziei în Ucraina.

Baraje alcătuite din ofițeri de poliție blocând accesul protestatarilor anti-mobilizare pe una din străzile centrale de la Moscova, în seara de 21 septembrie 2022.

Potrivit informațiilor colegilor noștri de la televiziunea în limba rusă Current Time și Serviul Rus al Europei Libere, proteste de câteva sute de persoane de-a lungul întregii Rusii de la Moscova și Sankt Petersburg până la Ekateringburg și Irkuțk.

BBC publică un reportaj cu protestatari de cursă lungă de la Sankt Petersburg, sub protecția anonimatului sau asumați cu fotografii și nume reale. Vitalie care protestează în fiecare zi din 24 februarie încoace cu excepția zilelor în care a fost arestat spune că rușii trebuie să se elibereze de frică.

Deocamdată, se pare că mulți caută acum metode de a se sustrage încorporării. Biletele de avion pentru Istanbul sau Tbilisi s-au epuizat, dar rămân mita, certificatele medicale false sau apartenența la nomenclatură.

Joe Biden: „Rusia a încălcat fără rușine Carta ONU”

În intervenția sa de la tribuna Adunării Generale a ONU, președintele SUA, Joe Biden a atras atenția că un război nuclear nu poate avea învingători și că Rusia „a încălcat fără rușine Carta ONU”, referindu-se inclusiv la așa-numitele referendumuri prin care Rusia vrea să anexeze regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, adresându-se printr-o conexiune online Adunării Generale ONU, 21 septembrie 2022.

La rândul său, președintele ucrainean Zelenski a prezentat o foaie de parcurs pentru pace în cinci pași. Principiul fundamental rămâne același: Ucraina nu va ceda nici un metru de teritoriu Rusiei. El cere în același timp „pedepsirea pe bună dreptate” a Federației Ruse pentru crimele săvârșite în Ucraina.

De la The Guardian la New York Times și Times-ul londonez, multe din marile redacții analizează discursul de miercuri al lui Vladimir Putin. The Guardian crede de pildă că dacă Putin simte nevoia să spună „nu e un bluf”, înseamnă că admite că amenințările nucleare exact asta au fost și sunt.

Times se întreabă dacă Putin va folosi sau nu arme nucleare în Ucraina. Răspunsul este nuanțat, dar mai degrabă nu. New York Times remarcă „Putin is in trouble”, adică încolțit, deci periculos, deci imprevizibil. Într-un articol separat, Roger Cohen, experimentat corespondent de război, explică cum Putin a încercat să transforme o invazie imposibil de justificat într-un război de apărare.

Intervievat de Europa Liberă, istoricul și politologul Cosmin Popa remarcă în alți termeni același lucru: Pentru Putin abia acum a început războiul. Din cauza eșecului „operațiunii militare speciale” amenință pentru că nu are la îndemână altceva.

Cum se poate plimba un radar militar din sistemul Deselu

Libertatea publică o investigație spectaculoasă despre proiectata mutare a unui radar militar pentru avioane de joasă înălțime din dispozitivul bazei militare americane de la Deveselu din cauza unor autorizații de construcție ilegale date lanțului de hypermarketuri Lidl.

Un primar PSD de comună și soția sa au cumpărat și vândut un teren imens celor de la Lidl pentru depozit regional trecând peste „detaliul” că amplasamentul se află în zona de protecție de cinci kilometri din apropierea radarului, la numai doi kilometri distanță.

Confruntată la un moment dat cu problema, Lidl a oprit lucrările, dar cum Ministerul Apărării sub semnătura ministrului, Vasile Dâncu, de la același partid, a fost de acord cu mutarea radarului, construcțiile au continuat. Până au fost oprite din nou, de un judecător.

Intrarea în Deveselu, unde se află baza militară SUA, parte a sistemului de apărare anti-rachetă Aegis Ashore (AAMDS).

Adevărul întocmește la rândul său o listă de înlesniri, ajutoare și privilegii pentru cei mai răsfățați bugetari ai țării, magistrații printre ei. G4Media completează cu un studiu de caz: fiica influentului politician PNL, fost PDL, Cezar Preda, Irina face o frumoasă și rapidă carieră în miezul administrației de la București.

Europa Liberă publică la Țară în Service sub semnătura lui Marian Păvălașc o rețetă clasică și de nedorit: cum poate pierde statul 11 miliarde de euro pentru că a uitat să îi recupereze. Scandalul Blue Air se poate preda în universități.

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena