Recensământ | INS: Numărul de locuitori a crescut în doar trei județe. România are o comună cu 88 de oameni

Datele de la Recensământul de anul trecut, publicate de Institutul Național de Statistică, arată că fenomenul îmbătrânirii populației s-a accentuat.

De exemplu, o comună din România are numai 88 de locuitori, iar noile statistici readuc în discuție avertismentele ONU privind scăderea dramatică a populației în România în următorii ani.

Sociologul Barbu Mateescu este de părere că recensământul acesta, la fel ca cele anterioare, a fost afectat de numeroase probleme.

„Numărul persoanelor a căror existență a fost dedusă strict pe baza actelor a fost, ca și în 2011, considerabil”, spune Mateescu.

El este de părere că singura excepție o face zona București-Ilfov, însă restul țării a suferit în mod disproporționat o scădere demografică. Afectată nu a fost fost numai Muntenia, dar și județe din Banat (Caraș-Severin) și Transilvania (Hunedoara).

Datele în profunzime vor fi publicate în luna decembrie, însă Barbu Mateescu este de părere că scăderea populației este o certitudine.

„Amploarea fenomenului depinde de deciziile pe care le vor lua, în anii următori, copiii și adolescenții de azi. Nu e vorba doar de migrația lor, ci și de faptul că, de asemenea, copiii lor s-ar naște în alte țări”, spune sociologul.

Acesta mai spune că depopularea ar putea duce la scăderea prețului terenurilor, lucru de care investitorii ar putea profita sau ar putea duce la mutarea mai multor oameni la țară.

„Dacă însă infrastructura acelei comune este slabă, conectarea sa la mediul urban e inexistentă și/sau pământul nu este fertil (fac aluzie la deșertificarea sudului), în timp într-adevăr comuna se va stinge”, adaugă Mateescu.

Cel mai tânăr județ

Populația cea mai tânără a fost raportată în județul Ilfov (o medie de vârstă de 38,6 ani), iar cea mai vârstnică în județul Teleorman (46,3 ani).

Județele Iași și Suceava s-au numărat printre cele cu vârste medii sub 40 de ani – 39,2, respectiv 39,9 ani, iar vârste medii de peste 45 de ani s-au raportat în Hunedoara și Brăila - 45,5, respectiv 45,3 ani.

Vârsta medie pentru România este de 42,4 ani, în creștere față de 2011, când aceasta era de 40,8 ani.

La nivel regional, cei mai tineri se află în Nord-Est, iar cei mai în vârstă în Sud-Vest, similar anului 2011, când județele Teleorman, Buzău și Giurgiu înregistraseră cei mai vârstnici locuitori.

Populația aflată în scădere

Rezultatele mai arată că populația rezidentă a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori față de recensământul anterior.

Scăderea este valabilă pentru 39 din 42 de județe (aici fiind inclus și Bucureștiul ca unitate administrativ teritorială).

Cele mai mari scăderi au putut fi observate în Caraș-Severin și Teleorman, unde populația a scăzut cu 49.000, respectiv 56.600 de locuitori.

Județele cu cel mai mic număr de locuitori sunt Sălaj, Caraș-Severin, Mehedinți, Covasna și Tulcea, cu mai puțin de 250.000 de persoane.

Distribuția populației rezidente la 1 decembrie 2021 pe județe, rezultate provizorii.

Potrivit comunicatului INS, doar trei județe au înregistrat creșteri ale populației. Ilfov a avut o creștere de 153.900 de persoane.

Celelalte două județe sunt Bistrița-Năsăud și Suceava, ambele câștigând 9.800, respectiv 7.700 de locuitori.

Unde s-au mutat oamenii

Creșteri mari ale populației rezidente s-au observat în județul Ilfov, datorită creșterii numărului de migranți interni dinspre municipiul București. Orașul Popești-Leordeni a crescut cu peste 30.000 de locuitori.

Comuna Florești, din Cluj a câștigat, de asemenea, aproape 30.000 de locuitori, ajungând la o populație de 52.735. Populația comunei clujene s-a dublat în ultimul deceniu.

De asemenea, comuna Chiajna, din Ilfov a ajuns la o populație de 43.584, clasându-se pe locul trei din punct de vedere al creșterii.

Creșteri/descreșteri de populație, pe județe, la recensământul din 2021, față de cel din 2011.

La nivel comunelor, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Ciudanovița (​32,4%), Valea Salciei (31,8%) și Mărgăritești (31,4%). Toate cele trei comune au între 400 și 500 de locuitori.

Însă comuna cea mai mică din România este Bătrâna, din județul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori, în scădere cu 126 de persoane față de 2011.

Cel mai mic oraș din România este Băile Tușnad, din Harghita, cu 1.372 de locuitori, iar Orșova rămâne cel mai mic municipiu, cu 8.506 de persoane.

Riscul pierderii populației

Rezultatele provizorii comunicate de INS arată că se continuă traiectoria scăderii populației din ultimele decenii. Avertismentele organizaților internaționale pentru România revin din nou în discuție.

Organizația Națiunilor Unite a avertizat că până în 2050, România ar putea pierde 3 milioane de locuitori, pe fondul scăderii natalității și a migrației.

„Tendința de scădere se mențină în continuare”, spune Bogdan Drăghia, consilier în cadrul INS. „Gradul de scădere a fost mai mic, dar în continuare scade [populația]”, mai adaugă reprezentantul.

O prognoză a ONU, realizată acum un an, a arătat că populația României ar putea scădea cu 38%, ajungând la circa 16,2 milioane de locuitori în 2050 și 11,9 milioane în 2100.

Un alt avertisment privind depopularea României a venit din parte Eurostat. Institutul European de Statistică a preconizat că până în 2100, România ar putea pierde 6,6 milioane de locuitori.

Întrebat de jurnaliștii Europei Libere dacă avertismentele ONU s-ar putea adeveri, ajungându-se la dispariția anumitor comune, Bogdan Drăghia spune că acest lucru este plauzibil.

Etnia

Populația de etnie română ocupă cea mai mare pondere în 39 de județe și în Municipiul București, unde ponderea este de 98%.

Județele Harghita și Covasna dețin majoritatea populației de etnie maghiară - 85,7%, respectiv 71,8%.

Populația romă este reprezentată uniform pe teritoriul țării, cu cele mai mari pondere în Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).

Numărul de ucraineni de pe teritoriul țării în 2021 a fost de 45.800 de persoane, în scădere față de 2011, când etnicii ucraineni reprezentau 50.900 de persoane din populația României. Cifrele nu reflectă însă valul de ucraineni sosiți în țară după invazia Ucrainei de către Rusia.

Etnicii ucraineni sunt concentrați în județele Maramureș, Suceava și Timiș.

În țară se află 22.900 de etnici germani, potrivit INS, cu o pondere de peste 70% în județele Timiș, Satu Mare, Sibiu, Arad, Brașov și Caraș-Severin.

Cei 20.900 de etnici turci de pe teritoriul țării locuiesc cu preponderență în județele Constanța și Tulcea, dar și în Municipiul București.

Limbi vorbite în România

91,6% dintre persoanele care au completat recensământul au declarat româna drept limba maternă, iar 6,3% au declarata maghiara ca limbă maternă.

Pentru 1,2% dintre persoane, limba romani reprezintă limba maternă, iar pentru 0,2% ucraineana.

Maghiara este vorbită în proporție de 87,2% în județele Harghita și 73,2% în Covasna. Procentul vorbitorilor de limbă maghiară a scăzut cu 0,4% față de 2011.

Limba romani este vorbită cel mai mult în județele Ialomița, Sălaj și Mureș, urmate de Bihor și Mehedinți. Față de 2011, procentul persoanelor care au declarat limba romani drept limbă maternă a scăzut cu 0,1%.

Numărul vorbitorilor de ucraineană drept limbă maternă a scăzut, de asemenea, de la 0,3%, la 0,2%.

Structura confesională și starea civilă

Potrivit INS, religia ortodoxă ocupă în continuare cea mai mare pondere pe teritoriul țării - 85,3%, cu 90% în București.

Alte religii declarate au fost cea romano-catolică (4,5% din populație) și religia reformată (3%).

Religia ortodoxă domină în majoritatea județelor, cu excepția județului Hunedoara și Covasna, unde majoritatea s-au declarat romano-catolici.

47,9% dintre români sunt căsătoriți, conform stării civile legale, iar două persoane din cinci au declarat că nu au fost căsătorite niciodată.

Persoanele văduve reprezintă 5,2% din populația României.

Nivelul de instruire absolvit

43,5% din locuitorii rezidenți ai țării au un nivel mediu de educație, adică liceal, postliceal, profesional, învățământ complementar sau ucenici.

Situația este însă mai bună decât acum zece ani, când ponderea celor cu nivelul de educație scăzut era de 44,2%.

Cei cu studii superioare se regăsesc în București - o treime a orașului - și în județele Ilfov și Cluj.

Pe de altă parte, județele Vaslui, Călărași și Botoșani au înregistrat cel mai mic nivel de studii superioare, fiecare cu mai puțin de 8%.

Distribuția populației după ponderea persoanelor cu nivel superior de educație, pe județe

Însă, 40,5% dintre români au un nivel de educație scăzut - preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită.

Spre deosebire de statisticile din 2011, nivelul analfabetismului nu a fost raportat la acest recensământ. Acum un deceniu, în România se aflau 245.400 de persoane analfabete.

Activitatea curentă

Potrivit rezultatelor provizorii, 8.185.000 de persoane sunt active, din care 7.689.200 de persoane au o ocupație, iar 495.800 sunt șomeri.

Populația inactivă este compusă din 10.868.800 de persoane - majoritatea pensionari și beneficiari.

Distribuția populației ocupate pe județe

Populația activă cea mai mare se regăsește în județul Ilfov și în București, dar și în județe precum Cluj, Sibiu, Brașov, Arad și Timiș.

Județele cu cel mai mic grad de ocupare sunt Vrancea și Mehedinți, sub 33% fiecare, iar cel mai înalt nivel de șomaj este în județul Vaslui, de 5,1%.