Afacerile, pe butuci. Antreprenor: Am închis tot, m-am lămurit ce înseamnă ajutorul statului

„Vineri [27 noiembrie] a fost ultima zi de producție și pe partea de panificație. Am închis tot business-ul”, mărturisește antreprenorul Dragoș Șerb, cel care, până recent, a deținut o fabrică de panificație și rețeaua de magazine „Casa Brutarilor” în București, unde lucrau în total peste 250 de angajați.

Pentru Dragoș Șerb, ultimele nouă luni au însemnat decăderea unui business pentru care, la începutul anului, avea planuri pentru deschiderea unei fabrici noi, dar pandemia i-a fost fatală.

Mai întâi, vânzările au scăzut dramatic, cu 80% în starea de urgență, după ce luna februarie a fost cea mai bună ca vânzări din ultimii trei ani. „Nu acopeream nici măcar salariile, nu mai zic de eventuale chirii”, spune el. Chiar și după starea de urgență, oamenii se fereau din cauza coronavirusului să mai cumpere produse de panificație și patiserie proaspete și neambalate, iar proprietarii de spații nici nu au vrut să audă de renegocierea chiriilor.

„Firma a intrat în insolvență în iulie, când am decis să închidem magazinele pentru că proprietarii spațiilor unde aveam chirii nu au vrut să ne amâne cu plata chiriei în acea perioadă și nu am reușit să plătim chiriile din puținele încasări. Ca să nu fim executați pe conturi și să putem să ieșim din acele contracte, mai ales că erau contracte închise pe o perioadă de 3 ani, de 5 ani, cât s-a negociat inițial, a trebuit să declarăm insolvența”, povestește antreprenorul, pentru Europa Liberă.

Nu a abandonat însă businessul, a rămas cu fabrica de produse de panificație, a dezvoltat partea de produse ambalate și spune că, după socoteala sa, ajunsese să fie chiar numărul 2, ca prezență, în București. Avea nevoie însă de finanțare pentru a duce afacerea mai departe, iar faptul că firma era în insolvență a atârnat ca o piatră de moară.

„E prima condiție: dacă ești în insolvență nu ai dreptul la niciun tip de finanțare. Mai mult, am găsit posibilitatea să iau un cedit mic comercial de la o bancă și mi l-a contestat ANAF. Deci tot statul. Dacă puteam să îmi revin în vreun fel, ANAF a contestat în instanță creditarea. Așa că m-am lămurit ce înseamnă statul în perioada aceasta. [...] Statul a preferat, în loc să ajute o companie care a plătit milioane de euro impozite și taxe până anul acesta, să îi restricționeze accesul la finanțare, să ajungă să închidă și să plătească, în schimb, statul șomaj pentru 250 de oameni. Asta e viața”, susține Dragoș Șerb.

Mărturisește că, pentru „cei mici”, este foarte dificil să treacă printr-o criză cum este aceasta provocată de pandemie, fără să aibă „pe cineva cu capital în spate care să poată să susțină un business care nu poate să producă sau este în minus”, altfel „automat se ajunge la faliment”.

Pentru el, perioada următoare înseamnă gestionarea falimentului, dar și închierea aventurii de antreprenor.

IMM-urile, la limita supraviețuirii

Cazul lui Dragoș Șerb nu este unic. Anterior, antreprenorul Olay-Theodor Pecou, care deține o mică băcănie cu produse bretone, povestea, pentru Europa Liberă, cum a fost nevoit să își restrângă activitatea și cum speră să supraviețuiască „până la primăvară”.

IMM-urile sunt la limita supraviețuirii, astfel 58% dintre companii spun că mai au fonduri disponibile doar pentru 1-2 luni, arată un barometru al Sierra Quandrant și Frames. Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%). Doar 5% dintre manageri au indicat alte cauze.

Potrivit barometrului, principala măsură luată de antreprenori a fost reducerea costurilor de finanțare, însemnând, renegocierea chiriilor pentru spațiile de lucru, reducerea facturilor la utilități, a cheltuielilor cu transportul. Mai apoi, companiile au amânat plata datoriilor către stat, una dintre măsurile pe care le-a luat Guvernul pentru a veni în sprijinul firmelor, sau au schimbat politica de preț și chiar au recurs la reduceri de personal.

Măsurile luate până acum de Guvern au vizat, în principal, protejarea angajaților, prin șomajul tehnic, însă nu a acoperit decât „în parte” problemele din economie, explică analistul economic Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames. De asemenea, explică el, „singura gură de oxigen” pentru IMM-uri a fost amânarea plății taxelor către stat, în timp ce programul IMM Invest „a fost, din păcate, doar un simplu program de creditare, cu garanția statului, la care au avut acces doar firmele sănătoase, care nu înregistrau probleme financiare: datorii sau incidente”.

Guvernul a decis recent suplimentarea programului de granturi pentru capital de lucru pentru IMM-urile a căror activitate a fost afectată de Covid-19, valoarea totală a acestui program ajungând la 1,5 miliarde de euro. Adrian Negrescu subliniază că abia „în ultimele zile”, au început să apară primele rezultate concrete ale programului de granturi care „rezolvă doar în mică parte problemele de finanțare din economie”. Dar pentru unele companii aflate în dificultate, această așteptare poate fi decisivă pentru existența lor.

„Economia, dincolo de mesajele cu iz electoral, se află, din păcate, la terapie intensivă”, crede Adrian Negrescu, care subliniază că încă de dinainte de pandemie multe firme erau angrenate în mecanisme de tipul creditului comercial sau creditului furnizor, iar scăderea bruscă a consumului a afectat și relațiile dintre companii, existând riscul unui blocaj în lanț între companii.

Mai mult, Adrian Negrescu arată că România avea 130.000 de firme cu 850.000 de angajați care erau pe pierdere încă dinainte de criza Covid-19 și care au supraviețuit în această perioadă prin ajutoarele oferite de stat. „Mare parte dintre aceste companii, probabil, vor opri activitatea complet și își vor lichida afacerile imediat după ce statul și băncile vor încerca să își recupereze banii datorați în contul taxelor, impozitelor sau după caz a ratelor și leasing-urilor bancare”, spune el.

În opinia lui, antreprenorii trebuie să înlocuiască abordarea de tip „așteptăm și vedem ce vom face” cu măsuri stricte de control financiar astfel încât companiile să fie cât mai bine pregătite, indiferent cât durează pandemia.

Analistul economic este de părere că vor urma trei luni „extrem de dificile pentru mediul de afaceri”, mai ales că depășirea crizei Covid-19 „se află încă în zona incertitudinii”.