Principalele partide care își dispută bătălia electorală pentru viitorul legislativ al României și, implicit, pentru viitorul Executiv - PNL, PSD, USR-PLUS - și-au publicat programele de guvernare cu care speră să câștige votul românilor pe 6 decembrie.
Programele conțin capitole dedicate Sistemului Sanitar și viziunea fiecărei formațiuni despre prioritățile de reformă și asigurare a funcționării adecvate.
Găsiți aici programele complete ale PNL, PSD, USR-PLUS
Europa Liberă a selectat anumite secțiuni și prevederile principale ale acestora pentru o analiză comparativă. Măsurile avute în vedere de partide sunt extrase ad litteram și nemodificate.
Dr. Marius Ungureanu, lector universitar la Departamentul de Sănătate Publică al UBB Cluj-Napoca, consideră că „abordările celor trei partide sunt niște dalmațieni”.
Expertul afirmă că „niciun program nu este perfect, probabil toate sunt departe de perfect”.
Nemulțumirea lui Ungureanu este că „trebuie să ne preocupe soluțiile sustenabile și sistemice pe termen lung. Dacă nu ne preocupă acestea, nu vom avea niciodată un orizont de ameliorare care să și dureze”.
Cum intenționează partidele să administreze epidemia COVID-19?
PNL:
- Asigurarea managementului financiar, logistic și sanitar al tuturor resurselor existente și organizarea acestora în funcție de evoluția epidemiologică;
- Pregătirea logistică a distribuției vaccinului anti-Sars-Cov2 și implementarea unei strategii eficiente de vaccinare – primul trimestru din 2021.
- Continuarea extinderii rețelei de diagnostic și alinierea tuturor măsurilor de testare în funcție de evoluțiile tehnologice, standardele europene și recomandările organizațiilor internaționale;
- Continuarea asigurării tuturor stocurilor necesare pentru tratamentele medicamentoase utilizate în protocolul terapeutic pentru tratamentul pacienților infectați cu virusul Sars-Cov2.
PSD:
- Consolidarea capacității de răspuns la nivelul asistenței medicale pentru a gestiona un număr ridicat de pacienți COVID-19, inclusiv pentru cei care necesită terapie intensivă;
- Protecția personalului medical, cu prioritate a celor implicați în tratarea pacienților COVID-19 și a medicilor de familie;
- Consolidarea și coordonarea capacității de răspuns a structurilor de sănătate publică - DSP, INSP;
- PRIORITATEA o constituie consilierea și îndrumarea populației și NU aplicarea sancțiunilor și măsurilor coercitive excesive;
- Testarea tuturor indivizilor, indiferent de simptome, în locurile cu incidență ridicată;
- Încurajarea producției de medicamente autohtone și de dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea și tratamentul COVID-19;
- Înființarea Centrului de Comunicare Integrat COVID-19;
- Înființarea Centrului de informare pentru educație COVID-19.
USR-PLUS
- Comunicarea cu populația și obținerea complianței voluntare cu măsurile de prevenție;
- Întărirea rolului medicilor de familie și al autorităților locale, inclusiv poliție locală, în comunicarea centrată pe focar și împrejurimi;
- Depolitizarea și profesionalizarea instituțiilor care iau decizii și care comunică pe teme legate de COVID–19;
- Creșterea capacității de testare. În ciuda creșterii aparente a capacității de testare numărul de teste efectuate zilnic este insuficient;
- Creșterea capacității secțiilor de terapie intensivă și un model flexibil de creștere a personalului din aceste secții;
- Asigurarea continuității asistenței medicale pentru pacienții non-COVID–19 cu focus pe pacienții cronici;
- Pregătirea campaniei de informare a populației privind vaccinarea anti-COVID–19. Pregătirea distribuției și administrării vaccinurilor;
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„Prioritară este într-adevăr protecția personalului sanitar, iar rolul medicinei de familie este crucial în această etapă a epidemiei.
Despre DSP-uri am văzut că funcționează mai mult sau mai puțin pe linie de plutire cu ajutorul voluntarilor și al personalului detașat, dar în lipsa acestora nu ar rezista.
Planul este probabil mai degrabă pe termen lung, dar este un lucru bun să existe preocuparea pentru a învăța lecțiile pandemiei.
Disting din unele propuneri o tendință pronunțată de centralizare prin cele două centre propuse. Sigur, e o idee bună a avea asemenea coordonare, dar educația pentru sănătate se face într-un context mai larg și pericolele COVID-19 trebuie incluse într-un proiect de educație la nivelul întregii țări și al întregii populații.”
Ce ar urma să construiască partidele în Sănătate?
PSD:
- Rețea națională de centre medicale comunitare. [PSD dorește 800 de centre în toată țara, cu un cost estimat de 500.000 euro / centru, ceea ce însumează 400mil euro - calcul făcut de autor, conform sumelor din programul partidului];
- Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. [Ținta ar fi 200 de centre cu un cost de 2mil euro / centru, ceea ce ajunge la suma totală de 400mil euro - calcul făcut de autor, conform sumelor din programul partidului];
- Continuarea si extinderea investițiilor în spitalele regionale, conform nevoilor de servicii de sănătate din fiecare regiune
USR-PLUS:
- Modernizarea spitalelor, construirea de spitale noi și a unei infrastructuri sanitare moderne, prin investirea a 1 miliard de euro în următorii patru ani;
- Finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova) a căror pregătire alături de Banca Europeană de Investiții a fost demarată în 2016;
- Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare;
- Construcția de centre comunitare și asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii.
PNL:
- 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
- 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
- 110 spitale orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
- 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„Comisia Europeană, în 2019, la elaborarea profilului de țară pentru România, spunea că dependența excesivă de sectorul spitalicesc duce la ineficiența sistemului de sănătate.
Este inversarea piramidei despre care toată lumea vorbește, dar când e să aloce bani și efort, totul se concentrează pe spitale.
Trebuie să finalizăm spitalele regionale pentru asistență medicală ultra-specializată la nivelul regiunilor. Dar Comisia ne spune că trebuie să mergem către nivelul local.
Investiția primară ar trebui să se concentreze pe asistența primară, apoi ambulatorii, apoi spital.”
Cum vor partidele să asigure accesul pacienților la medicamente esențiale?
PSD:
- Compensarea medicamentelor și vaccinurilor și tratamente gratuit pentru pacienții incluși în programele naționale prin reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.
Notă: Notă: acest punct este singurul din sinteza programului PSD.
USR-PLUS:
- Revizuirea politicii de preț a medicamentelor astfel încât să se asigure disponibilitatea continuă a medicamentelor de bază pentru pacienți;
- Reluarea achizițiilor centralizate pentru medicamente la nivel național pentru asigurarea calității medicamentelor și a eficienței utilizării banului public;
- Revizuirea criteriilor de includere a medicamentelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru a asigura disponibilitate rapidă și în condiții de sustenabilitate bugetară;
- Asigurarea de urgență a disponibilității tuturor medicamentelor esențiale și a celor fără înlocuitor prin reintroducerea în legislație a Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății, limitarea exportului paralel și a practicilor din sistem care duc la lipsa medicamentelor din spitale și farmacii.
PNL:
- Elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2021-2024, care să asigure accesul continuu al pacienților la medicamente la standarde europene;
- Continuarea și îmbunătățirea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;
- Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare si încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare.
Cum văd partidele finanțarea sistemului sanitar?
Notă: acest capitol a fost contras la informațiile principale despre sume și surse ale acestora.
PNL:
- Alocare bugetară de 6% din PIB;
- 4,6 mld euro din Programul Operațional Sănătate (parte a bugetului UE);
- Dotarea spitalelor din România din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) în valoare de 1,3 mld euro.
PSD:
- Alocare suplimentară a minim 0,5% din PIB pentru domeniul sănătății, în fiecare an, până în 2024;
- Pentru patru ani, PSD estimează fonduri de 59.198 mld. euro în total pentru Sănătate.
- Suma include fondurile europene din Programul Operațional Sănătate, contribuția proprie la acestea, bugetul național și un împrumut de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare.
USR-PLUS
- Creșterea progresivă a finanțării de ansamblu a sistemului de sănătate în paralel cu creșterea capacității de absorbție eficientă a fondurilor europene, dar și atragerea de investiții private în sistemul public de sănătate, pe modelul consacrat la nivel european;
- Instituirea unui Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate, cu finanțare din fonduri europene, de la bugetul de stat și din fonduri private, în colaborare cu instituții financiare internaționale;
- Angrenarea bugetelor locale ale municipiilor în funcționarea spitalelor publice de interes județean sau regional.
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„Aici partidele vorbesc doar de alocări. Eu m-aș fi așteptat să văd ce facem cu sustenabilitatea banilor prezenți. Tot mai puțină lume contribuie, tot mai multă lume beneficiază de servicii medicale.
Sună bine când enumerăm miliarde de euro din fonduri europene, dar ce rezultate așteptăm de la aceste investiții? Să nu uităm că România este cu circa 5 ani sub media UE la speranța de viață. Enumerăm acești bani, dar ce facem cu ei ca să îmbunătățim sănătatea populației?”
Vor apărea modificări la asigurările publice? Vor intra și asigurări private?
PNL:
- Dezvoltarea asigurărilor complementare şi suplimentare de sănătate cu creșterea fondurilor private, care să acopere astfel cerinţele de servicii medicale ce nu pot fi oferite de asigurarea socială de sănătate și stimularea cercetării clinice, ca sursă alternativă de finanțare;
- Crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate;
USR-PLUS:
- (…) Propunem încurajarea dezvoltării sistemului de asigurări private de sănătate;
- (…) Vom permite românilor să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență;
- De asemenea, vom garanta posibilitatea fiecărui român de a putea alege opțiunea dorită pe modelul Pilonului 2 și 3 de pensii;
- Statul își menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. Adăugăm, însă, componenta de drept de a alege în sistem.
PSD nu are un capitol distinct în sinteza programului de guvernare dedicat asigurărilor de sănătate.
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„Nu înțeleg care este scopul acestui capitol. Care este problema pe care vor să o rezolve și care sunt obiectivele odată cu posibila apariție a unor asigurări complementare.
Probleme sunt, dar la care se referă. La nivelul echității, experiența internațională arată că introducerea unui pachet de asigurări private adâncește inechitățile din sistem. Or România suferă de inechități mari - circa 16% din populație este neasigurată.
Se rezolvă barierele de acces la servicii sanitare cu aceste asigurări complementare? O persoană cu venituri medii sau mari are și acum opțiuni. Cum va avea mai multe opțiuni o persoană pensionară, care locuiește în mediul rural?
Mai mult, care este viziunea privind contractarea furnizorilor privați de servicii medicale? Un asigurator nu face consultații sau operații, el doar asigură. Cine face apoi consultația? Privatul sau publicul?
Menținerea unui sistem privat de asigurări presupune niște costuri de control foarte mari, arată datele internaționale. Dacă un asigurator privat va alege să semneze polițe doar cu persoane sănătoase? Ce se întâmplă cu oamenii bolnavi?
Partidele propun o viziune, dar este atât de nedetaliată încât produce mai degrabă confuzie.”
Cum vor partidele să împiedice plecarea medicilor din țară?
PNL:
- Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (ex. asistenţi medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite și cu nevoi speciale medico-sociale, îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc);
- Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de eficiență a serviciilor acordate;
- Identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate și mai puțin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin:
- Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare;
- Creșterea capacității de intervenție în acțiuni de sănătate publică, prin creșterea numărului de posturi alocate la rezidențiat la specializările epidemiologie, sănătate publică și identificarea de măsuri de atragere și menținere a specialiștilor în sistem (stimulente salariale, precum și prin adoptarea altor măsuri în acest sens);
- Creșterea capacității de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii complementare în concordanță cu cerințele actuale ale medicinei moderne;
- Stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în zonele rurale;
PSD:
- O nouă strategie de dezvoltare a resurselor umane, asumată de Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, universitățile de medicină și farmacie, Colegiul Medicilor și Colegiul Medicilor Dentiști din Romania;
- Reforma colegiilor profesionale ale medicilor;
- Ofertă de pachete salariale, de instalare și de fidelizare, pentru medicii si asistenții medicali care lucrează-n mediul rural și în zone defavorizate;
- Eliminarea discrepanțelor existente in salarizarea personalului sanitar.
USR-PLUS
- Cifra de școlarizare pentru rezidențiat—numărul de posturi și locuri scoase la concurs—va fi stabilită în funcție de normative de personal actualizate pe specialități pentru toate unitățile sanitare;
- Acordarea dreptului de practică pentru absolvenții Universităților de medicină pentru zonele de deficit de personal din sectorul primar. Dreptul de practică este provizoriu, pentru maximum doi ani, timp în care pot susține concursuri și examene pentru post definitiv;
- Crearea unui fond național pentru educație medicală continuă;
- Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis;
- Reevaluarea și actualizarea normativului de personal pe secțiile și compartimentele din spitale.
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„În politicile de resurse umane avem trei pași: atragere, păstrare, motivare. Să zicem că vom oferi mai multe locuri și ce obținem? Care sunt specialitățile deficitare?
Avem un deficit la medicina de familie, un deficit mare. Și celelalte specialități? Care sunt ele?
Dacă ne imaginăm strategii noi, se pune întrebarea care este strategia veche?
România are nevoie de o planificare de „producție” a forței de muncă. Ce ne lipsește ca specialități azi, dar ce ne va lipsi mâine și poimâine?
Noi ne concentrăm aproape exclusiv pe medici. Pandemia ne arată că ne lipsesc epidemiologi și specialiști în sănătate publică și igienă.
Managerii de spitale, cu ei ce facem? Ne plângem că nu avem manageri, dar nu formăm. Ei nu sunt resursă umană în sistemul sanitar? Pentru formarea lor și apoi formarea lor continuă nu facem nimic.
Și dacă ne legăm de celelalte promisiuni: planurile de centre comunitare sunt foarte bune, dar cine va lucra în ele? Asistenți medicali comunitari abia avem aproape 2.000 în țară.”
Ce strategie au partidele pentru prevenția bolilor în România?
PNL:
- Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie cu o creștere graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS la 10% până în anul 2024;
- Încurajarea prevenției în sănătate prin campanii de informare a vaccinării și aprovizionarea sistemului sanitar cu vaccinuri;
- Extinderea programelor naţionale de screening și finanțarea acestora cu fonduri de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă.
PSD:
- Realizarea registrelor naționale pentru principalele patologii care provoacă morbiditatea și mortalitatea în România (boli cardiovasculare, cancer, diabet, afecțiuni pulmonare);
- Prevenție/screening - implementarea unui program național unic, cu ghiduri de prevenție
- Dezvoltarea și implementarea Planului Național de Control al Cancerului;
- Promovarea educației pentru sănătate - programe de combatere a sedentarismului și încurajarea activității fizice și a nutriției echilibrate, combaterea consumului de tutun, de alcool și droguri.
USR-PLUS:
- Lege a Prevenției care să structureze o nouă arhitectură a responsabilității infrastructurii instituționale, să dimensioneze resursa umană și financiară pentru Planurile Naționale de Control Integrat al bolilor cardiovasculare și oncologice;
- Organizarea de caravane medicale în zonele fără infrastructură medicală, ori acordare de vouchere de transport pentru bolnavii nevoiași sunt alte măsuri care vor îmbunătății accesul pacienților la serviciile medicale;
- Vouchere de transport pentru ca pacienții cronici nevoiași să ajungă la tratament;
- Vouchere de transport pentru consultațiile anuale prevăzute în pachetul asigurărilor medicale sau monitorizarea gravidelor și a bolnavilor cronici cu anumite patologii;
- Un asistent medical, asistent medical comunitar sau un mediator sanitar în fiecare comună din România;
- Deblocarea legii vaccinării. Vom lua decizii pe bază de dovezi asigurând funcționarea Comitetului Național de Vaccinologie;
- Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său.
Analiza expertului - Dr. Marius Ungureanu
„În România există o lege a Prevenției, a intrat în vigoare anul acesta în august. Se concentrează pe finanțarea prevenției de 3% din bugetul Sănătății, care este media în UE. Apoi mai prevede și personalul necesar, care este format din medici, dar și sociologi, psihologi, și comunicatori, care acum nu sunt luate în vedere.
În ceea ce privește medicina primară, ar trebui ca partidele să își asume o creștere la o pondere de 10% acum. Abia acesta ar fi semnalul că partidele sunt interesate să restabilească echilibrul în asistența medicală din România.
Caravanele medicale sunt o plombă, o acțiune punctuală. Sigur că ele ajută, nu contest, dar nu sunt sustenabile. Oamenii din acele comunități au nevoie de îngrijiri sau servicii permanente.”