Complicațiile rezultatului de la locale: formarea majorităților

Rezultatul alegerilor locale nu poate indica un mare câștigător, în condițiile în care sunt mai multe paliere de analiză. Ce apare evident însă este dificultatea în cele mai multe dintre Consiliile Județene (CJ) sau în Consiliile locale - miniparlamentele locale - de a fi stabilite majorități. Concurența politică, animozitățile dintre partide, dintre care unele sunt adversari declarați, va face din formarea majorităților, cu mici excepții, o problemă a celor care au câștigat posturile de primari sau de președinți de CJ.

PNL a câștigat 15 primării ale marilor orașe, PSD 14, USR-PLUS 4, UDMR 3, Forumul Democratic al Germanilor din România a luat o primărie, Partidul Ecologist a câștigat una, iar independenții au câștigat trei.

La președinția Consiliilor Județene, lucrurile stau puțin diferit, căci câștigătorii sunt tot reprezentanții marilor partide: PSD, deși are în continuare 20 de președinți de Consilii Județene, a scăzut față de alegerile din 2016, PNL are 17 șefi de județ și UDMR, 4. Astfel, Estul și Sudul țării sunt dominate de PSD, în timp ce în Vestul și centrul țării, regiuni mai dezvoltate, a câștigat PNL.

Doar că, dincolo de contabilizarea câștigătorilor la șefia orașelor sau a județelor, atât primarii, cât și președinții de consilii județene, au nevoie să fie susținuți de o majoritate în consiliile lor pentru a-și putea pune în practică proiectele.

În unele județe, situația pare că va fi foarte complicată, chiar dacă în prezent nu există o reprezentare a mandatelor în consilii, fie ele județene sau locale, până la anunțarea rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central. În această situație, partidele mai mici, PMP sau Pro România, acolo unde vor reuși să obțină mandate, s-ar putea dovedi importante în negocierile pentru asigurarea unei majorități în consilii.

La București, de pildă, Nicușor Dan, candidatul independent susținut de PNL și USR PLUS, va avea un consiliu general în care PSD a câștigat, potrivit rezultatelor parțiale, înainte de redistribuirea mandatelor, 32,4%, urmat de PNL și USR PLUS. Luate împreună, PNL și USR PLUS ar reprezenta peste 46%, însă în lipsa unei alianțe propriu-zise, există riscul unor neînțelegeri.

Iar consecințele faptului că PNL și USR PLUS nu au fost pe aceeași baricadă în această campanie electorală, se poate observa la Constanța. Acolo, candidatul liberal Vergil Chițac a câștigat primăria la o diferență de circa 4.000 de voturi în fața candidatului USR PLUS, Stelian Ion. Iar replicile dure nu s-au lăsat așteptate. Stelian Ion a organizat o conferință de presă, luni, în care l-a atacat pe noul primar, punând astfel sub semnul întrebării capacitatea de colaborare a acestor formațiuni pentru formarea unei majorități în administrarea Constanței, care a ieșit, după 20 de ani, de sub influența PSD.

„Dacă liberalii vor să refacă USL - alianța de guvernare de odinioară a PNL cu PSD - nu au decât, dar USR PLUS va sta de veghe, iar decontul va veni la următoarele alegeri”, a punctat Stelian Ion.

Sociologul Ovidiu Voicu este de părere că este foarte importantă lipsa unei alianțe între PNL și USR PLUS. „La București, pentru că Nicușor Dan a forțat această alianță, au câștigat mai mult decât sperau”, spun el, punctând că pot testa modul în care ar lucra împreună pentru alegerile parlamentare, programate să aibă loc pe 6 decembrie.

„Au ocazia ca, în aceste trei luni, să rodeze o serie de alianțe în consiliile județene și locale. Foarte probabil nu vor reuși peste tot, sunt localități, cum e Constanța, unde nu vor ajunge la o înțelegere, dar într-un număr mare de localități și județe, ma aștept să apară alianțe PNL-USR PLUS, care anticipează viitoarea coaliție de guvernare”, a explicat sociologul pentru Europa Liberă.

Victorii pe jumătate

La sectorul 3, Robert Negoiță, reales în funcția de primar cu peste 43%, știe că va avea dificultăți în formarea majorității în consiliul local. Alianța Pro București – formată din Pro România și Partidul București 2020 – din partea căreia a candidat, a obținut, conform rezultatelor parțiale, doar 15,1%. Cele mai multe voturi la consiliul local sector 3 s-au dus către USR – 25,7%, PSD – 22,4%, PNL – 19,7%.

Robert Negoiță caută majoritatea la PSD și renunță la alianța cu Victor Ponta

Robert Negoiță a mers, luni, la sediul central al PSD, unde a declarat, pentru Europa Liberă, că este în căutarea unei majorități pentru consiliul local și că se dezice de partidul lui Victor Ponta, Pro România, alături de care a mers în aceste alegeri. Robert Negoiță respinge ideea reîntoarcerii în PSD, mai ales că acest lucru, l-ar costa mandatul de primar.

Nici în țară, lucrurile nu sunt mai simple. Lucian Viziteu, candidatul USR PLUS susținut de PNL, care a câștigat primăria municipiului Bacău, va avea de înfruntat un consiliul local dominat de Alianța Social-Umanistă – formată din PSD și Partidul Puterii Umaniste – cu 33,9%, iar alianța PNL-USR PLUS a obținut doar 15,4%.

Situațiile dificile se repetă și la consiliile județene. De pildă, liberalul Cătălin Toma, care a obținut șefia consiliului județean Vrancea, va avea de lucrat cu un consiliu unde PSD a obținut aproape 42% din voturi, iar alianța PNL USR PLUS, 41%.

Victorii pe toată linia

Mult mai ușor în gestionarea administrațiilor locale le va fi primarilor sau șefilor de județe care au câștigat cu peste 50% atât la primărie, cât și în consiliu, atrage atenția sociologul Ovidiu Voicu.

Este cazul la Cluj-Napoca, unde Emil Boc a obținut peste 74,7%, iar PNL a obținut la consiliul local 54,4%. De asemenea, la Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR) a obținut 76,5% la primărie, iar la consiliul local UDMR a obținut 70,8%. La fel, la Târgoviște, candidatul social-democrat Cristian Stan a fost reales cu 65,6%, iar, al consiliul local, PSD a obținut 51,7%. Și liberalul Ilie Bolojan a câștigat șefia consiliului județean Bihor cu peste 74%, iar PNL a obținut peste 56% la votul pentru consiliul județean.

Cu toate acestea, sociologul Ovidiu Voicu atrage atenția că diferențele de culoare politică între primar sau președintele de consiliu județean și majoritatea din consiliul local sau, respectiv, consiliul județean, nu este neapărat de rău augur.

„Cel mai bun control într-o țară profund corpuptă și cu atâtea probleme la nivel local este acest control reciproc și faptul că nu există o majoritate în consiliu. Sigur că poate să apară problema blocajului, am văzut acest lucru pe vremea lui Traian Băsescu la București, când a cerut și consiliu, atunci când a luat al doilea mandat de primar”, spune sociologul care crede că o negociere pe proiecte care au impact real pentru comunitate pot duce la ieșirea din acest blocaj. „Există riscul [blocajului], dar depinde de oameni”, argumentează el.