Când și în ce mod pot bolnavii cu afecțiuni cronice să își facă analizele în 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, Casa de Asigurări de Sănătate a modificat modul în care se pot face analizele în programele naționale pentru diabet zaharat, boli cardiovasculare, afectiuni rare, boli neurologice, boli cerebrovasculare sau boala cronică renală.

Pentru aceste afecțiuni bolnavii primeau trimiteri tip „Monitor”, adică aveau prioritate, chiar dacă plafonul pentru analize se terminase în luna respectivă.

Biletele de analize Monitor 3–8 care nu vor mai avea prioritate:

• Monitor 3 – monitorizarea pacienților cu diabet zaharat,
• Monitor 4 – monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare,
• Monitor 5 – monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli rare
• Monitor 6 – monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli neurologice
• Monitor 7 – monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cerebrovasculare
• Monitor 8 – monitorizare boală cronică renală.

Prin măsurile luate de Guvern în 30 decembrie 2025, aceste analize nu vor mai avea prioritate, ci vor fi decontate doar în limita valorii de contract stabilite.

Programele tip Monitor funcționau de cinci ani, de când au fost implementate, în 2021.

Singurii pacienți care mai au prioritate la analize în 5 zile de când primesc biletul de trimitere sunt cei cu suspiciuni de cancer, femeile gravide, suspecții hepatita B și C și gravidele cu HIV.

În plus, tot din această lună, persoanele cu afecțiuni cronice neasigurate vor beneficia de analize minime pentru boala principală, adică rămân doar cu servicii medicale minime. Dacă vor să fie asigurați vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an la ANAF.

Casa Națională de Sănătate arată că bolnavii cronic (diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, boală cronică renală) pot face prin bilet trimitere tip Monitor, adică în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării, o singură dată pe an/pacient, investigații de înaltă performanță (RMN, CT, scintigrafie și angiografie).

Toate celelalte investigații se vor face cu programare în limita fondurilor pe care laboratoarele le au pentru analize.

„Noi, medicii, am fost luați prin surprindere. Dar cred că și pacienții, nu cred că i-a intrebat cineva”, spune dr. Raluca Zoiţanu, medic de familie din București.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România, cel care a propus acum câțiva ani acest tip de analize prioritare, spune că pentru analizele de tip RMN sau CT au fost tot timpul discuții privind timpul de așteptare, iar acestea sunt și costisitoare.

„În urmă cu ceva ani exista o mare problemă cu aceste investigații că nu erau bani și am reușit împreună cu CNAS să înființam acest program care oferea un acces rapid chiar dacă laboratorul nu mai avea plafon”, spune Radu Gănescu.

Președintele COPAC mai spune că timpul de așteptare va crește pentru mai mult de o investigație imagistică pe an.

„Nu sunt foarte multe centre care decontează, dar sunt foarte mulți pacienți și atunci e și aglomerație și mereu a fost problema cu fondurile insuficiente și crearea de liste de așteptare. Din ce am înțeles, au fost pacienți care au făcut 7-8 analize imagistice într-un an”, spune Radu Gănescu.

Îți mai recomandăm „Am sunat la 20 de clinici pentru un RMN”. De ce durează și șase luni să-ți faci o investigație recomandată de medic

„În continuare a rămas această prevedere pentru pacienții oncologici, adică să beneficieze ori de câte ori au nevoie de analize imagistice, iar pentru celelalte categorii de beneficiari a rămas o dată pe an. Și dacă într-adevăr mai au nevoie se programează și probabil că durează mai mult de 5 zile”, completează Gănescu.

Președintele COPAC arată că unii dintre bolnavii cronic, mulți dintre ei fiind pe tratament și având nevoie de monitorizare, merg la spital și își fac analizele în regim de spitalizare de zi.

„Și atunci investigațiile se fac în spital – ceea ce înseamnă fără așteptare. Cei care își iau trimiterile pentru investigații de la medicul de familie probabil că se duc la laborator și atunci va fi în funcție de plafonul respectiv, dacă mai sunt bani sau nu”, mai spune Gănescu.

„Azi cheltuim mai judicios banii care pleacă spre sănătate”

Pe 30 decembrie, atunci când a luat această măsură, premierul Ilie Bolojan a declarat că în ședinta de guvern din acea zi a abordat „finanțarea sănătății, acolo unde în ultimii ani s-au cheltuit mulți bani, dar pacienții nu vedeau transformările care să le crească satisfacția și încrederea în sistem”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că banii pentru sănătate vor fi cheltuiți mai bine.

„Azi cheltuim mai judicios banii care pleacă spre sănătate, cu efecte benefice pentru mulți pacienți”, a spus Ilie Bolojan.

Potrivit datelelor de la Institutul de Sănătate Publică, în România sunt patru milioane de bolnavi cu afecțiuni cardiovasculare și un milion înregistrați cu diabet (medicii spun că numărul ar fi de 1,8 milioane).

Ce se întâmplă cu pacienții cu mai multe boli cronice

Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și secretar general al Colegiului Medicilor din România, spune că „monitoarele” au fost soluția ca pacienții cu afecțiuni care au impact pe sănătatea publică (diabetul, bolile cardiovsculare etc.) să primească prioritate la investigații.

„Un pacient care făcea doar pneumonie nu era un caz prioritar. Dar acum, și pacientul cu pneumonie și cel cu diabet vor fi considerați egali în privința priorității”, spune Gindrovel Dumitra.

Pacienții cronici găseau oricând plafon și erau serviți cu prioritate.

„În aceste monitoare intrau investigațiile paraclinice, adică analize biologice - fie că vorbim de sânge, de spută, de examen de urină, urocultură etc, plus investigațiile imagistice care sunt de la radiografii, CT, RMN etc, plus alte investigații care sunt decontate pe laborator. Acum vor avea acces limitat la tot ce înseamnă paraclinic”, mai spune Gindrovel Dumitra.

Medicul de familie spune că o mare problemă cu aceste investigații limitate este pentru bolnvii neasigurați care nu au o singură boală cronică.

De exemplu, cine are diabet zaharat II are nevoie de valoarea glicemiei, a hemoglobinei glocozilate și de caracterul progresului bolii.

„Dar, de obicei, diabetul tip II este asociat cu obezitatea, cu tensiunea arterială, cu alte comorbidități. Pacientul neasigurat primește doar tratamentul minim, dar dacă îmi scapă de sub control celelalte afecțiuni atunci boala se gravează”, explică Gindrovel Dumitra.

Medicul spune că măsura renunțării la prioritate pentru cronici „este o măsură asumată politic”.

Potrivit datelor de la Casa de Asigurări de Sănătate, fondurile pentru analizele pentru investigațiile paraclinice au crescut cu 25% în 2025, față de 2024.

Evoluția banilor acordați pentru invetigațiile paraclinice de când au apărut monitoarele o puteți găsi mai jos:

Îți mai recomandăm De ce lipsesc peste 700 de medicamente din România – sau când un drum până la farmacie poate să fie de 450 de kilometri

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.