Angajarea răspunderii, ca mod de guvernare. Cât de corect este jocul PNL

Guvernul liberal își va angaja răspunderea, înainte de Crăciun, pe legea bugetului 2020, dar a anunțat că ia în calcul să recurgă la această procedură specială, care scurtcircuitează dezbaterea parlamentară, și în alte cazuri de legi. Fostul judecător CCR Augustin Zegrean nu vede o problemă constituțională în acest lucru, deși nu recomandă „abuzarea” procedurii, în timp ce analistul Ovidiu Voicu vorbește despre o posibilă forțare a mâinii PSD către o moțiune de cenzură și către alegeri anticipate, care ar permite PNL să își consolideze în Parlament valul electoral pe care se află acum.

Executivul condus de Ludovic Orban și-a angajat deja răspunderea pe un pachet de trei legi și intenționează să o facă din nou, pentru chestiuni privind justiția sau alegerile locale în două tururi. Nu este primul guvern care face acest lucru. Niciun guvern nu și-a angajat însă răspunderea pe legea bugetului.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale (CCR), a explicat pentru Europa Liberă că „nu este foarte bine că își asumă răspunderea pe mai multe legi, pentru că procedura aceasta a angajării răspunderii este una specială, nu apelezi la ea în fiecare zi”. Totuși, fostul parlamentar și judecător CCR consideră că e bine că liberalii adoptă bugetul prin angajarea răspunderii: „Eu nu văd niciun defect constituțional la această procedură. Desigur, nu recomand să se abuzeze de ea”.

„Din experiență vă spun, dezbaterile pe buget durează foarte mult și sunt absolut inutile. Niciodată nu se schimbă nimic la buget după dezbaterea din Parlament. Se fac mii de amendamente care se resping. Bugetul trebuie să fie o chestiune bine gândită și bine fundamentată, nu poți să iei de aici și să pui dincolo. Asta se face prin amendamente – mai faci un acoperiș de biserică, mai repari un trotuar. Acum, opoziția nu are niciun drept să ceară ceva, pentru că puteau să facă ei legea bugetului. De ce nu au făcut-o?”, spune Augustin Zegrean.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului de Inovare Publică, explică pentru Europa Liberă că angajarea răspunderii nu trebuie să devină o regulă, „pentru că ocolește dezbaterea parlamentară, iar scopul ei este să permită și grupurilor minoritare, din Parlament sau dintre cetățeni, inclusiv asociații civile, de afaceri să-și exprime opinia și să poată sesiza că sunt afectați de legea respectivă. În plus, ideea devine golită de sens. Ce înseamnă că-și angajează guvernul răspunderea? Ar trebui făcută pe o chestiune măsurabilă, iar dacă nu iese cum a zis Guvernul, să existe o consecință politică. E la fel ca și cum ar da OUG”.

Augustin Zegrean argumentează însă că dezbaterea parlamentară nu este ocolită întru totul: „Parlamentarii pot să facă amendamente în această procedură. Sunt cinci zile în care pot face asta. Guvernul este obligat să răspundă la amendamentele lor și numai după aceea se merge mai departe”.

Pe de altă parte, PNL scapă, prin această procedură, de riscul ca PSD să își impună la vot amendamente care să torpileze bugetul gândit de guvernul Orban.

„Ei vor să evite amendamentele populiste, nu neapărat un blocaj. Ei vor să evite adoptarea în plen a unor amendamente populiste, care să le strice bugetul”, consideră Ovidiu Voicu.

Pe de altă parte, spune Voicu, PSD nici nu are nevoie neapărat să torpileze cu amendamente bugetul făcut de guvernul Orban: „PSD tocmai ne-a arătat că nu are nevoie de amendamente la buget. Poate să le treacă prin lege, cum au făcut cu alocațiile pentru copii și era cât pe-aici să scadă și TVA-ul”.

Augustin Zegrean își amintește, ca argument pentru procedura accelerată a angajării răspunderii, și de stratagemele de blocaj folosite de opoziție, prin depunerea de amendamente: „Am avut o situație când un parlamentar a propus 700 de amendamente la legea bugetului. Trei săptămâni am stat și am dezbătut aceste amendamente, care s-au respins toate, dar toate au fost susținute și comentate”.

Ovidiu Voicu susține însă că PSD a găsit deja soluția ieșirii dintr-un eventual blocaj, atunci când s-a confruntat cu acțiuni de tip „filibuster”, pe când era la putere: „Am văzut ce se întâmplă cu blocajul, când PSD era la putere și ceilalți au încercat să blocheze cu 2.000 de amendamente, a venit dl. Iordache cu soluția să se voteze în bloc amendamentele și le-au respins în 5 minute. Este un argument fictiv”.

Care sunt șansele la CCR

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că social-democrații vor ataca legea bugetului la Curtea Constituțională, dacă guvernul Orban merge pe angajarea răspunderii. Fostul președinte CCR Augustin Zegrean nu vede însă șanse prea mari pentru un astfel de demers.

„Au mai fost legi de buget atacate la CCR, dar niciodată la modul serios și mereu au fost respinse sesizările. Nu poate Curtea să modifice bugetul. Nu este nicio problemă cu forma de adoptare, este o procedură prevăzută în Constituție și de aceea a fost prevăzută, ca să poată fi urmată. Nu încalcă nici democrația, pentru că rolul dezbaterii este să se poată face amendamente. Plus că, să fim serioși, opoziția are la dispoziție moțiunea de cenzură, dacă ei consideră că bugetul este prost făcut. Acesta este jocul cu angajarea răspunderii, iar moțiunea aceasta o poate semna oricare dintre parlamentari, chiar dacă au mai semnat o moțiune în această sesiune”, explică Zegrean.

Pe de altă parte, ar fi prima oară când un guvern își angajează răspunderea pe legea bugetului, iar la CCR balanța de forțe înclină către judecătorii numiți de PSD.

Forțarea unei moțiuni de cenzură care să ducă spre anticipate

Ovidiu Voicu mai vorbește despre două posibile rațiuni pentru care PNL recurge atât de des la angajarea răspunderii: „S-ar putea să fie și o chestiune de marketing politic, ca să nu se spună despre ei că dau OUG-uri ca PSD. Rezultatul e tot acolo. Sau vor să forțeze până la urmă PSD să facă o moțiune de cenzură, să pice Guvernul și să ajungă la anticipate”.

Deocamdată, PSD nu este pregătit pentru declanșarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Orban, însă acest lucru se poate schimba, după cum arată Europa Liberă aici, după ce PSD își va alege un președinte plin, la începutul lui 2020. O excepție se va face în cazul în care Executivul își va angaja răspunderea în Parlament pentru modificarea legii electorale și alegerea primarilor în două tururi. În acest caz decizia este luată și se va introduce o moțiune de cenzură alături de UDMR, arată sursele Europa Liberă.

La nivel declarativ, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, dar și a altor liberali, PNL și-ar dori anticipate. Planul ar fi ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc înainte de alegerile locale, care vor avea loc în perioada mai-iunie. Astfel, alegerile parlamentare înainte de termen nu ar urma să fie comasate, ci convocate cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale. Asta ar însemna ca dizolvarea Parlamentului, în vederea anticipatelor, să aibă loc în februarie-martie, după cum a arătat Europa Liberă aici.

Augustin Zegrean nu crede însă că la nivelul parlamentarilor, cel puțin, își dorește cineva cu adevărat anticipate: „Nu cred că-și dorește nimeni anticipate, nici măcar cei care spun că-și doresc. Parlamentarii niciodată nu sunt pregătiți pentru alegeri. Nu dai pasărea din mână pentru cea de pe gard. Cineva spunea că niciodată nu vor fi în România alegeri anticipate, pentru că parlamentarii nu sunt dispuși să renunțe nici la o oră din mandatul lor, dar la două, șase sau zece luni”.