Antreprenor din Timiș despre IMM Invest: „Inițial, am fost cam reticent. Eu, de 23 de ani, nu am primit niciun ajutor de la niciun guvern”

Cornel Jula a înființat Beconia Carnex în 1997, alături de soția sa și de socrul său.

Pentru Cornel Jula, din Timiș, creditul prin IMM Invest ar fi primul pe care îl ia pentru compania sa de producție de preparate din carne, în ciuda a mai bine de 20 de ani de activitate. Bănățeanul așteaptă acum unda verde de la Fondul de Garantare, ultima etapă înainte de a-i intra banii în cont

Cornel Jula, 61 de ani, este printre antreprenorii care se află la doar un pas de a primi un împrumut prin IMM Invest, programul de creditare gândit de Guvern pentru a ajuta companiile aflate în dificultate din cauza pandemiei de coronavirus. Creditul de 500.000 de lei (aproximativ 105.000 de euro), pe care banca a acceptat să i-l acorde, ar urma să îl ajute pentru susținerea salariilor celor 12 angajați ai companiei sale, Beconia Carnex, pe care a fondat-o în 1997, în Sânmihaiu German, județul Timiș,.

Începuturile

De profesie inginer de automatizări industriale, a înființat compania, alături de soția sa, de meserie inginer chimist, și tatăl acesteia, medic veterinar, despre care spune că era „cel mai în măsură atunci să traseze direcția”.

Toți trei lucrau la Comtim, cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din România, intrat în 2004 în portofoliul grupului Smithfield, acum aflat în proprietatea chinezilor de la WH Group. Au decis însă că își pot croi un drum și pe cont propriu.

Micuța afacere din Sânmihaiu German, județul Timiș, a avut de-a lungul timpului și abator, și crescătorie de porci și posibilitatea de a produce acolo hrana pentru animale. Au renunțat, în timp, la abator și s-au concentrat mai mult pe fabrica de mezeluri, care a obținut și „ștampila de export”. Antreprenorul spune că nu a mizat pe exporturi pentru că Beconia Carnex este o firmă care se adresează mai mult celor care stau în Timișoara și în localitățile limitrofe.

În afară de fabrică, mai are și cinci magazine de producător în Timișoara, în Jimbolia, Teremia Mare și Dudeștii Vechi, dar colaborează și cu marii retaileri.

Mărturisește că acesta este primul credit pe care îl ia în istoria de 23 de ani a companiei, pentru că, deși a mai trecut prin perioade dificile, nu a considerat necesar să ia bani cu împrumut la care să plătească și dobândă. Cu alte cuvinte, a încercat să se întindă atât cât ținea plapuma.

Comparativ cu situația de acum, criza din 2008, pare mult mai ușoară, prin faptul că i se putea întrezări un final: „Acum nu te poți gândi la ce va fi, pentru că nu știe nimeni acest lucru. Faptul că nu funcționează societatea cum trebuie, ne afectează pe toți”.

Spune că până acum a reușit din resurse proprii să le susțină salariile angajaților, astfel încât niciunul dintre ei nu a intrat în șomaj tehnic în aceste luni, cu toate că vânzările au scăzut cu aproape 20%. Vânzările au fost mai mici nu doar din cauză că a scăzut cererea, ci și pentru că o parte din produse ajungeau la grădinițe, școli, cantine sau restaurante, toate închise în această perioadă.

Pandemia

Produse din fabrica Beconia Carnex

„Deși se preconiza că industria alimentară va crește nu a fost așa, din cauza restricțiilor. Circulația oamenilor era restricționată, la fel și programul de funcționare al magazinelor. Toate acestea ne-au afectat producția”, spune el, menționând că, doar 2-3 zile vânzările au fost mai mari atunci când „oamenii s-au speriat și s-au gândit că nu vor mai avea de unde să cumpere”.

Fabrica are o capacitate maximă de producție de peste 2 tone pe zi, dar acum „este destul de dificil” să ajungă la acea valoare. „Noi am armonizat producția cu desfacerea, nu producem pe stoc, producem cât vindem”.

Iar pentru o companie mică, cum este Beconia Carnex, care a avut vânzări anul trecut de aproape 500.000 de euro, incertitudinea legată de revenirea la normal este acum principalul factor de stres. „Nu ai certitudinea că după 2-3-4-5-6 luni se va reveni cât de cât. Se vorbește de al doilea val, nu știm, nu am mai trecut prim așa ceva. De aceea a fost oportun IMM Invest”, susține antreprenorul.

Pasul către împrumut

Eu am văzut că Guvernul pregătește o aplicație pentru firmele mici și mijlocii și, sincer să fiu, la început am fost cam reticent pentru că eu, de 23 de ani, nu am primit niciun ajutor de la guvernele care s-au perindat [la putere]. IMM-urile nu prea au fost sprijinite, cel puțin în ceea ce mă privește pe mine, nu am avut vreo facilitate, un împrumut cu dobândă mică cum face IMM Invest acum”, mărturisește antreprenorul.

Din punctul lui de vedere, lucrurile au mers relativ rapid din momentul în care s-a înscris pe site, cu toate că acum așteaptă aprobarea finală de la Fondul de Garantare.

Ce este IMM Invest România

Programul IMM INVEST ROMÂNIA permite companiilor mici și mijlocii afectate semnificativ de criza COVID-19 să poată lua credite pentru investiții sau pentru capital de lucru, garantate de către Fondul Naționale pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) în numele și contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei.

Practic, prin acest program:

  • Statul poate garanta până la 90% din valoarea creditelor accesate la una dintre cele 22 de bănci din program
  • Costurile finanțării (dobândă, comision de garantare sau alte costuri de acordare) sunt subvenționate în procent de 100% de la bugetul de stat, până la data de 31.12.2020, cu posibilități de prelungire
  • Nu se plătește comision de rambursare anticipată
  • Valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10.000.000 lei pentru investiții și până la 5.000.000 lei pentru capital de lucru


În programul IMM Invest, după înscrierea în portal, cererea de finanțare a companiei este repartizată către banca aleasă de solicitant, din lista de 22 de instituții financiare participante la program. Apoi, după ce solicitarea este analizată și avizată favorabil de către bancă, trebuie să treacă, în final, și prin filtrul Fondului de Garantare, care, la nevoie, mai poate cere clarificări băncilor pe anumite dosare.

Cornel Jula a ales să lucreze cu BCR, fiindcă acolo avea deschise conturile companiei încă de la începutul afacerii. Spune că banca i-a cerut câteva documente – printre care un atestat fiscal, un plan de revenire, o declarație prin care a trebuit să explice cu cât a scăzut cifra de afaceri și cum s-a descurcat în această perioadă, dar totul era susținut de datele din contabilitate. „Nu era obligatoriu să ai un certificat de urgență, acolo trebuia să ai peste 25% diminuare a afacerii”, spune antreprenorul.

Totuși recunoaște că, pentru a primi împrumutul, trebuie să fii o întreprindere bancabilă, altfel „dacă ai umblat cu șmecherii nu îți dă nimeni creditul. Ei nu te verifică numai la previziuni, se uită dacă în decursul anilor ai fost cât de cât pe plus, dacă ți-ai plătit obligațiile către stat, TVA-ul”.

Până în prezent, potrivit ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, au fost aprobate în jur de 1.400 de companii mici și mijlocii, din cele 59.000 care au cerut ajutor prin această schemă. Totuși, sunt și foarte multe companii refuzate de bănci, care încearcă să își ia toate măsurile de siguranță, chiar dacă creditele au garanții de la stat.

„Nu e un proces simplu”, amintea, pentru Europa Liberă, Cristian Păun, președintele Consiliului de Administrație al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, punctând că este, practic, un proces cu două filtre de selecție „unul este cel al băncii și un al doilea este filtrul celui care este mandat de stat, în speță Fondul de Garantare, să ofere în numele și în contul statului această garanție pentru IMM-uri”.

Dacă ai umblat cu șmecherii nu îți dă nimeni creditul. Ei nu te verifică numai la previziuni, se uită dacă în decursul anilor ai fost cât de cât pe plus, dacă ți-ai plătit obligațiile către stat, TVA-ul
Cornel Jula, antreprenor


Iar pentru grăbirea procesului, ministrul de Finanțe a anunțat, marți, modificarea programului prin eliminarea a două bariere: cerința de instituire a ipotecii legale asupra universalității de bunuri mobile și imobile aparținând debitorului și certificatul Covid, considerat de bănci un element de ambiguitate.

Lui Cornel Jula, banca i-a transmis că aprobă creditul și, practic, cu acești bani poate susține salariile o vreme îndelungată.

„Acum așteptăm răspunsul de la Fondul de Garantare, nu cred că va fi o problemă. Am încredere”, spune el. Potrivit informațiilor de pe portalul IMM Invest, cererea Beconia Carnex apare, la data publicării acestui material, ca fiind „transmisă la bancă”. Creditul este acordat pe trei ani, iar dobânda este subvenționată până la finalul acestui an.

„Acum aveam nevoie de acest împrumut pentru că nu știm când se va termina pandemia. E ca o plasă de siguranță atât pentru mine cât și pentru angajați”, mai ales că el crede că la finalul anului 2020 va ajunge la un nivel similar cu sfârșitul anului trecut.

S-a gândit însă să mai ceară și un credit pentru investiții, însă spune că mai are de pus la punct planul de lucru. „Nu poți să te lansezi doar așa să spui că faci investiția. A venit prea din scurt anunțul despre aceste fonduri, nu poți să previzionezi că în 3 zile faci un plan de investiții”. Ar vrea însă să deschidă o terasă sau un restaurant, ca să își asigure și un alt punct pentru comercializarea produselor. Dar aceasta este o altă poveste.

Your browser doesn’t support HTML5

Pandemia evenimentelor: "Noi nu putem lucra de acasă"