Cum a îngropat statul român înzestrarea Forțelor Navale în timp ce Rusia revendică tot mai agresiv dominația la Marea Neagră

Situația este, în opinia experților militari, „jenantă” dat fiind contextul de securitate precar cauzat de pretențiile și acțiunile agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre. România avea nevoie de aceste corvete acum, spun ei.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, marți, că a oprit procedura în curs pentru dotarea Forțelor Navale cu patru noi nave după ce câștigătorul licitației, asocierea Naval Group (din Franța) – Șantierul Naval Constanța nu a semnat contractul câștigat încă din 2019.

Epopeea dotării Forțelor Navale ale României cu noi nave a început în anul 2007. Adică acum 16 ani.

Istoria corvetelor pe care nu le-a cumpărat România

În 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Traian Băsescu, declara că programul de înzestrare „Corvetă multifuncţională” este de importanţă strategică pentru România.

Cu acea ocazie, CSAT a recomandat Guvernului să încurajeze atât companiile din țară, cât pe cele de renume din străinătate să participe la procesul de selectare a unui câștigător care să poată produce nave noi pentru Armată cât mai repede.

România intrase în anul 2004 în NATO, iar viitoarele nave noi românești ar fi urmat să facă, împreună cu cele vechi, un grup naval. Grupul urma să fie pus la dispoziţia Alianței Nord Atlantice, pentru a îndeplini angajamente asumate de România în NATO.

I-am solicitat fostului președinte Traian Băsescu un punct de vedere cu privire la importanța de atunci și de acum a planului de înzestrare a Forțelor Navale, însă nu am primit un răspuns până în momentul publicării acestui articol.

Până în anul 2016, decizia CSAT din 2007 nu a produs efecte, deși între timp, în anul 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, iar NATO a intrat în alertă.

În toamna anului 2016, Guvernul condus de premierul Dacian Cioloș a luat hotărârea de a atribui direct firmei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding BV contractul pentru dotarea Forțelor Navale cu patru corvete noi.

Navele urmau să fie construite la Galați, unde compania olandeză avea deja șantierul Naval Damen.

Liviu Dragnea a vrut licitație

În hotărârea de guvern emisă în noiembrie 2016, guvernul Dacian Cioloș argumenta decizia alegerii firmei olandeze: „Un fundament esenţial în alegerea corvetelor din clasa SIGMA proiect 10514 furnizate de Damen Shipyards Group-Olanda îl reprezintă intervalul de timp în care corvetele pot fi construite, dotate şi furnizate forţelor navale române, Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. fiind singurul şantier naval din România care poate construi şi dota prima corvetă în maximum 3 ani şi totalul de 4 corvete în maximum 7 ani.”

Numai că decizia guvernului tehnocrat din noiembrie 2016 avea să fie anulată peste doar câteva săptămâni.

Fostul premier Dacian Cioloș spune că nu a existat vreum motiv obiectiv pentru blocarea contractului din 2016 cu Damen Galați.

PSD, condus atunci de Liviu Dragnea, a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2016, iar noul parlament nu a mai aprobat hotărârea emisă de fostul guvern ce prevedea atribuirea contractului pentru construcția de corvete companiei Damen.

„Acolo este o problemă serioasă. (...) În situația respectivă, acea hotărâre de guvern nu putea fi adoptată fără să existe aprobarea parlamentului”, declara atunci Liviu Dragnea. Fostul lider al PSD voia organizarea unei licitații pentru atribuirea contractului.

Contactat acum de Europa Liberă, Liviu Dragnea nu a răspuns solicitării de a explica decizia din ianuarie 2017.

În schimb, fostul prim-ministru Dacian Cioloș spune acum că motivul blocării contractului cu Damen ar fi fost unul strict politic.

„Liviu Dragnea nu a vrut să meargă pe un contract făcut de tehnocrații «0», așa cum își construise întregul narativ de campanie. Noi, ca Guvern, pregătisem acel contract așa cum ar fi trebuit pregătit”, spune Dacian Cioloș.

El a precizat că decizia fusese luată în coordonare cu toate autoritățile politice (CSAT, Parlamentul României), guvernul urmărise ca producția să se facă în țară (la Damen Galați), iar prețul era competitiv ( 4,3 miliarde de lei n.r.).

„Dacă se derula contractul de atunci, de la final de 2016, aveam deja corvetele în patrulă pe mare”, insistă Dacian Cioloș.

Despre anularea de acum a procedurii de achiziție a corvetelor, fostul premier Dacian Cioloș crede că Romania pierde, din nou, timp mult si prețios.

„România întârzie foarte mult dotarea Armatei cu capacități de apărare pe Marea Neagră într-o perioadă cheie atât în istoria sa, cât și în situația în care importanța strategică a Mării Negre crește, iar alte puteri NATO, în afară de cele riverane Marii Negre, nu pot crește prezența militară navală în Marea Neagră”, spune el.

Fostul premier amintește că, potrivit Convenției de la Montreux, din 1936, Turcia are dreptul ca pe timp de război să blocheze accesul navelor militare prin strâmtorile de pe teritoriul său. Ceea ce se întâmplă acum.

Astfel, nave NATO nu pot intra în Marea Neagră în această perioadă.

Nave ale altor țări decât cele riverane s-au mai aflat în Marea Neagră, cu respectarea condițiilor din convenția de la Montreaux, dar prezența lor a fost limitată după invadarea Ucrainei de Rusia, în 24 februarie 2022. În imagine, distrugătorul american USS Carney, la Constanța, în 2018.

După preluarea guvernării de către PSD, în ianuarie 2017, discuția despre atribuirea contractului pentru construirea de corvete pentru Forțele Navale a continuat mai mult în spatele ușilor închise.

Cu o excepție – când Parchetul General a deschis o anchetă ce viza cercetarea felului în care guvernul condus de Dacian Cioloș a atribuit contractul pentru construirea de corvete pentru armată companiei Damen.

Dosarul a fost închis ulterior fără ca procurorii să descopere comiterea vreunei infracțiuni.

Din ianuarie 2017 până la sfârșitul anului 2019, România a fost condusă de premieri PSD. Printre ei s-a aflat și Mihai Fifor. El a condus guvernul în ianuarie 2018, timp de două săptămâni, după ce anterior, fusese, timp de peste un an, ministrul Apărării.

Mihai Fifor a plecat neașteptat de la Ministerul Apărării, fără explicații, pe 20 noiembrie 2018.

In aceeași zi, fostul președinte Traian Băsescu comenta plecarea lui Mihai Fifor din funcția de ministru al Apărării sugerând că ea ar fi avut la bază acțiuni ale lui Liviu Dragnea.

„În loc să facem o achiziţie de armament printr-o negociere directă cu firma pe care o consideram cea mai bună, soluţie legală, pe care nimeni nu ar fi putut să o conteste, ne-am apucat să facem o licitaţie internaţională, inutilă, care se va termina cu scandal”, scria în noiembrie 2018, pe Facebook, Traian Băsescu.

Solicitat acum de Europa Liberă să explice renunțarea în 2018 la funcția de ministru al Apărării și eșecul dotării Forțelor Navale, Mihai Fifor a declarat doar: „Nu vreau să comentez!”

În urma licitației organizată până la urmă de autoritățile române, în 2019, asocierea dintre grupul Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța a ieșit câștigătoare.

În schimbul a 1,2 miliarde de euro, cele două companii urmau să construiască patru corvete, să modernizeze două din cele trei fregate ale României, cele cumpărate la mâna a doua anterior, de Armata Română, din Marea Britanie.

Oferta firmei de pe locul doi, Damen, era mai mare cu 50 de milioane de euro. Compania olandeză a și contestat rezultatul licitației, însă instanțele românești nu i-au dat dreptate.

Toate procedurile judiciare legate de acest contract s-au încheiat în Justiție în vara anului 2020.

De atunci, între Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Asocierea Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța au început mai multe discuții.

În timp ce MApN susținea că vrea ca Naval Group să semneze contractul pentru dotarea Forțelor Navale cu nave noi cât mai repede, partea franceză nu părea dornică să-și asume înțelegerea.

Anii au trecut, iar materialele de construcție s-au scumpit.

Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, unul dintre cei care a condus MApN în timpul discuțiilor cu partea franceză, spune acum, pentru Europa Liberă că în timpul mandatului său, echipa de la MApN a încercat să medieze, fără succes, neînțelegerile „dintre cei doi parteneri”.

Ministerul a acceptat mai multe cereri de amânare a termenului limită.

„Stabilisem luna decembrie 2023 ca ultimul termen pentru semnare sau anulare a licitației”, spune Vasile Dîncu.

Pentru a compensa, măcar parțial, „aceasta lipsă în înzestrarea flotei noastre militare de la Marea Neagră, am hotărât achiziționarea a doua submarine Scorpene și a doua elicoptere”, explică fostul ministru al Apărării în perioada noiembrie 2021-octombrie 2022.

Ce a făcut Nicolae Ciucă?

Vasile Dîncu a fost ministru al Apărării în Guvernul condus de generalul (r) Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării și fost șef al Statului Major al Apărării din 2015 până în 2019, o perioadă cheie pentru eșecul achiziției de corvete.

„Nicolae Ciucă a fost șef de Stat Major în 2016, când Ministerul Apărării a derulat procedura și totuși nu a reușit să încheie acest contract nici în perioada în care a fost șeful guvernului”, spune fostul premier Dacian Cioloș.

Europa Liberă a solicitat o reacție și de la Nicolae Ciucă, în prezent președinte al Senatului, dar acesta nu a putut fi contactat. El a declarat marți, după anunțul MApN, doar că de la momentul declarării câștigătorului contractului prețurile au „escaladat”.

După invazie

În 2022, Rusia a invadat Ucraina, iar Franța a fost prima țară din NATO care și-a asumat rolul de națiune lider al Grupului de Luptă al Alianței Nord Atlantice create pentru România.

Parisul a trimis chiar din primele zile ale invaziei rusești 500 de militari francezi în România. Între timp, Franța a trimis la Cincu și în Dobrogea cel puțin 15 tancuri Leclerc și sisteme de apărare antiaeriană.

După nenumărate întârzieri, marți, 8 august, Ministerul Apărării a anunțat că a anulat licitația pentru construcția corvetelor „întrucât ofertantul declarat câștigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă şi nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor".

Pe locul doi s-a aflat compania Damen.

Cu doar câteva zile înainte de anunțul MApN, pe 4 august, postul public de televiziune a anunțat că Damen, acționarul minoritar de la șantierul naval de la Mangalia, se retrage din parteneriatul cu statul român și reziliază astfel acordul de asociere încheiat în anul 2018.

Damen are două șantiere navale în România, la Galați și la Mangalia. Aici se produc inclusiv nave militare.

În acest moment, statul roman are două variante prin care poate dota Forțele Navale cu nave. Fie semnează contracte de tipul G2G – direct între guverne, variantă mai practică și care scurtează timpul până la semnarea unui contract, fie reia licitația internațională.

Deocamdată, niciun politician din România nu-și asumă acest ultim eșec al dotării Forțelor Navale cu noi nave.

În acest timp, Rusia militarizează din ce în ce mai mult Marea Neagră, a blocat exportul de cereale ucrainene, iar Bulgaria și Ucraina au lansat deja programe de construire de nave proprii.

„Este jenant ce se întâmplă, fregatele pot ține la distanță alte nave”

Fost locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea spune pentru Europa Liberă că „este jenant” că Forțele Navale ale României nu au găsit bani pentru a putea completa suma necesară atribuirii contractului de construire a corvetelor și modernizării a două fregate firmei de pe locul doi, adică Damen.

Ar fi fost vorba despre 50 de milioane de euro, spune el.

„Forțele Navale sunt parte din stat, finanțate de stat (…) Probabil că…politic, să nu se spună că iar băgăm bani în dotările armatei. La anul sunt alegeri, s-ar putea să evite subiectul”, completează contraamiralul Constantin Ciorobea.

Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea spune că restul achizițiilor pentru Forțele Navale nu sunt suficiente. România avea nevoie să poată dovedi prezență și suveranitate pe mare, spune el.

El atrage atenția că România avea nevoie de corvete acum, iar restul achizițiilor pentru Forțele Navale nu sunt suficiente.

„Pentru lupta de suprafață e nevoie de o capabilitate care să permită exercitarea prezenței și suveranității României pe mare. /.../ Prezența pe mare îl face pe celălalt să stea mai încolo. Dacă tu nu ai nicio navă pe mare, va veni cât mai aproape de litoral, fără să intre în apele teritoriale”, explică fostul locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale.

În privința proiectului de achiziție a rachetelor de coastă Naval Strike Missles (n.r. rachete antinavă), primele componente trebuie să vină începând cu anul viitor, spune el, și este în derulare achiziția a două vânătoare de mine care vor fi aduse din Marea Britanie. Era însă nevoie de corvete, adaugă contraamiralul (r) Constantin Ciorobea.