Naționalizarea solidarității | Statul român intră în competiție cu ONG-urile pentru donațiile dedicate refugiaților

UPDATE, 25 martie 2022:

Într-o postare pe Facebook referitoare la articolul Europei Libere, Departamentul pentru Situații de Urgență respinge criticile reprezentanților societății civile dând asigurări că strângerea de donații de către stat „nu este menită să lezeze nicio altă entitate, din simplul motiv că toate aceste achiziții se vor face în mod transparent” și că „tot acest pachet de sprijin oferit de către cetățeni, indiferent dacă că este colectat de către stat sau de către organizațiile nonguvernamentale, va avea în final același destinatar, poporul ucrainean și implicit același scop: furnizarea suportului necesar acoperirii nevoilor acestora, lucru care, de altfel, contează cel mai mult”.

Statul român dorește să preia controlul și să centralizeze decizia privind ajutoarele umanitare, avertizează reprezentanții societății civile. Comunicarea instituțională lipsește, iar lipsa de transparență începe să-și facă simțită prezența adaugă pe lista problemelor semnalate.

„Se vede dorința de control. Statul trebuie să arate competență, nu doar că are epoleți. Trebuie să învețe să colaboreze, nu doar să dea ordine”, subliniază Oana Marinescu, expert în comunicare strategică.

Chiar dacă au fost relativ absenți în primele două săptămâni după începerea războiului în Ucraina, oficialii de la București încep să-și manifeste autoritatea și să renunțe, într-o oarecare măsură, la colaborarea cu voluntarii și ONG-urile.

Cum a ascuns Guvernul postarea cu donațiile pentru IGSU

„Prin doar câteva click-uri, cei care doresc să ajute cetățenii refugiați în România din cauza conflictului armat din Ucraina pot contribui la atenuarea efectelor războiului asupra populației civile”, aflăm de pe pagina de Facebook a Autorității pentru Digitalizarea României.

Donațiile care se fac prin platforma ghiseul.ro urmează să fie folosite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru acordarea de sprijin și ajutoare umanitare refugiaților.

Un anunț similar a fost postat pe pagina de Facebook a guvernului pe 23 martie. El a dispărut a doua zi. La rubrica de comentarii, se puteau regăsi mai multe întrebări pertinente: de ce are nevoie statul de bani? de ce nu accesează fondurile europene? de ce apelează la donațiile de care ar putea beneficia societatea civilă?

Dispariția postării de pe pagina de Facebook a guvernului nu echivalează cu retragerea acțiunii de colectare de fonduri pentru IGSU, structură coordonată de Raed Arafat.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență nu a răspuns întrebărilor adresate de Europa Liberă, iar când a fost contactat a susținut că se află în mijlocul unei întâlniri și nu poate vorbi. Nu a mai răspuns apelurilor ulterioare.

Surse guvernamentale au spus că postarea nu a fost ștearsă, ci doar ascunsă, pentru ca alte postări de pe pagina Guvernului să fie mai vizibile. După ora 10.00, de pe 24 martie, postarea nu a mai fost vizibilă pe rețeaua de socializare a Executivului.

Cum a ajuns IGSU să concureze ONG-urile

Guvernul a adoptat pe 7 martie Ordonanța de Urgență numărul 20. La articolul X se precizează că Inspectoratul pentru Situații de Urgență solicită deschiderea contului de donații aferente ajutoarelor umanitare pentru Ucraina la Trezorerie.

Societatea civilă sau ONG-urile nu au fost anunțate despre intenția guvernului și a lui Raed Arafat.

Elena Calistru, președinta ONG-ului Funky Citizens, susține că, în momentul apariției OUG 20, a existat un protest din partea societății civile, dar oficialii au venit cu alte argumente despre aplicarea acesteia.

„Explicația care ni s-a dat a fost: vor exista o sumedenie de organizații internaționale care vor veni în România să ajute cu niște resurse destul de mari și au nevoie de un cadru în care să poată să facă ce pot face legal și fiscal ONG-urile din România”, a declarat Calistru pentru Europa Liberă.

Ea precizează că nu a existat vreo discuție despre cum IGSU să primească donații sau să le gestioneze. Elena Calistru crede că argumentația care a fost transmisă publicului nu „a fost corectă și transparentă”.

De la sprijin pentru ONG-urile externe s-a ajuns la o Ordonanță de Urgență prin care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență devine beneficiar al donațiilor.

Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, critică decizia autorităților despre care spune că este profund greșită.

„IGSU și Guvernul nu înțeleg care sunt rolurile într-o societate democratică. Societatea civilă, organizațiile neguvernamentale sunt cele care strâng bani de la populație și companii pentru a face diverse proiecte, în timpul ce guvernul dezvoltă politici publice care sunt finanțate din bani publici”, afirmă Oana Marinescu pentru Europa Liberă.

Guvernul sau autoritățile centrale nu au explicat, la o zi după anunțul postat pe Facebook, de ce este nevoie ca donațiile să ajungă la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, instituție de intervenție a statului în român în cazuri de calimitate sau accident. De ce statul român nu folosește banii din buget sau fonduri europene.

Elena Calistru reamintește oficialilor că există o formulă prin care încasează bani de la cetățeni: taxe și impozite.

„Nu este legitim ca guvernul să intre într-o concurență cu ONG-urile. Ce face guvernul? Acționează de parcă vrea să dea în cap acestor inițiative să nu mai miște nimeni în front”, remarcă Oana Marinescu.

Specialista în comunicare susține că decizia arată incapacitatea guvernului de a colaborare cu societatea civilă.

Inițiatorul grupului „Uniți pentru Ucraina”, Vlad Gheorghe, europarlamentar USR, este ironic la adresa inițiativei guvernamentale și implicării statului într-o campanie prin care cere donații.

„Dacă voiați să ajutați ucrainenii care fug de 'agresiune' și ați tot așteptat să vă zică Guvernul cum să ajutați, gata, de azi puteți dona direct în conturile IGSU, condus de eternul Arafat. Se pare că Guvernul nu are chiar 'de toate' din moment ce îndeamnă la donat”, este mesajul postat de Vlad Gheorghe pe contul său.

Grupul Uniți pentru Ucraina s-a remarcat prin numărul mare de membri, peste 270.000, adunat într-un timp scurt și ajutoarele umanitare care s-au putut coordona prin intermediul său.

„Ajutăm zilnic, de o lună, ONG-uri și voluntari care donează și se implică. Fără să aștepte nimic nici de la Arafat, nici de la Ciucă, nici de la Iohannis, de la nimeni”, scrie Gheorghe, care taxează autoritățile pentru lipsa de implicare și empatie din primele săptămâni după invazia rusească în Ucraina și apariția valului de migranți.

Situația cu donațiile pentru autorități începe să semene, spune Oana Marinescu, cu începutul pandemiei când oficialii au lansat „marota” cu știrile oficiale.

„Cam așa vor să facă: două tipuri de canale de strângere de fonduri. Canalul oficial, cel guvernamental, pe care guvernul îl va prezenta drept cel bun, serios, pe care te poți baza și canalul neoficial, neguvernamental, și vor spune despre el că nu e chiar de sigur, știți e vorba de ONG-urile despre care nu știm ce fac”, avertizează Marinescu.

Reprezentanții societății civile consideră că statul putea coordona ajutoarele umanitare, mai ales că dispune de o structură în teritoriu. De asemenea, putea centraliza toate informațiile despre ce este necesar pentru ajutarea migranților din Ucraina.

Cu toate acestea, oficialii nu au prezentat până acum o situație centralizată despre lucrurile necesare pentru sprijinirea celor care au fugit din calea războiului.

„Mi se pare înfricoșător că statul, profitând de război, poate să reglementeze niște lucruri în așa fel încât să își dea puteri sporite cu opacitate foarte mare. IGSU poate să colecteze donații, poate să facă achiziții centralizate de urgență. Avem o instituție care taie și spânzură fără a da în schimb un soi de transparență despre ce poate să facă”, este opinia Elenei Calistru, Funky Citizens.

Europa Liberă a încercat fără succes să-l contacteze pe ministrul de Interne pentru a oferi mai multe explicații despre inițiativa Guvernului.

„Lumea vrea să vadă cum poate ajuta mai bine. Statul a preluat controlul, informația și ne asigură că avem de toate. Îi îndepărtează pe oamenii care au încercat să facă totul să ajute”, spune Calistru.