Încrederea românilor în personalitățile politice este la un nivel scăzut, sub 5 pe scară de la 1 la 10, arată datele Barometrului civic 2023 realizat de organizația nonguvernamentală Geeks For Democracy, în colaborare cu Cult Research.
Procurorul șef al Parchetului European, Codruța Kövesi, adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană și fostul premier Victor Ponta au obținut cele mai mari scoruri la capitolul încredere, cu cel mai mare nivel în dreptul Kövesi - 4,53 din 10.
În cazul fiecăruia. numărul celor care au afirmat că nu le acordă deloc încredere este mult mai mare decât al celor care au încredere totală în aceștia.
Îți mai recomandăm Raport: peste 10% din investigațiile și sesizările Parchetului European vizează RomâniaÎn cazul politicienilor cu cele mai importante funcții de decizie la momentul actual - președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu sau președintele Senatului Nicolae Ciucă - nivelul încrederii e și mai scăzut.
Nici în cazul instituțiilor încrederea nu este una ridicată, cu o medie maximă de 6 din 10, în cazul Bisericii, urmată de Armata Română și de NATO.
Onestitatea, cinstea și competența sunt calitățile unui politician de încredere, în timp ce talentul oratoric contează într-o proporție foarte mică, mai arată studiul publicat de Hotnews.ro și disponibil integral în secțiunea media a publicației.
Îți mai recomandăm Banca Mondială, recomandări fiscale pentru România: fără scutiri în IT și construcții, impozitarea proprietății pe baza valorii de piațăDacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cei mai mulți români ar vota cu PSD (31%), urmat de PNL (19), AUR (18), USR (11) și UDMR (5%)
Sondajul, care a testat gradul de implicare civică al românilor, încrederea în instituții / ONG-uri și personalități politice, percepția asupra politicii interne și externe, inclusiv implicațiile războiului Rusiei în Ucraina asupra României, a fost realizat pe un eșantion de peste 800 de respondenți din România, cu vârste între 18-65 de ani.
Răspunsurile au fost colectate în perioada mai-iunie, eșantionul este unul reprezentativ la nivel național, iar marja de eroare de 3,45%.
Încrederea în personalități politice, sub 5 dintr-un maxim de 10 puncte
Încrederea românilor în personalitățile politice, sau care îndeplinesc un rol politic sau instituțional important este la cote scăzute, rezultă din studiu.
Astfel, respondenții au avut la îndemână o listă cu 13 personalități - de la președintele Klaus Iohannis la premierul Marcel Ciolacu la ex-premierii Nicolae Ciucă, Victori Ponta și Liviu Dragnea - și au fost îndemnați să menționeze câtă încredere au în aceștia.
Aceștia au putut oferit o notă pe o scară de la 1 la 10, unde 1 a însemnat nu am deloc încredere și 10 am încredere totală.
Îți mai recomandăm Raport ONU: Un deceniu de stagnare în stereotipiile de gen. În România, 9 din 10 bărbați și femei au prejudecăți despre femeiNiciunul dintre cei nominalizați nu a obținut o medie de minim 5, cu cele mai mari scoruri în dreptul Codruței Koveși - 4,53, a lui Mircea Geoană - 4.19 și a lui Victor Ponta - 3.90.
În cazul fiecăruia numărul celor cu opțiuni ferme de neîncredere - notele 1 și 2 - a fost mult mai mare decât al celor care și-au manifestat încrederea totală în aceștia - note de 9 și 10.
Astfel, 14% au încredere totală în Laura Codruța Kövesi, dar 35% nu au deloc încredere; 9% versus 36% în cazul lui Mircea Geoană și 8% vs 41% în cazul lui Victor Ponta.
Următorii în topul încrederii sunt reprezentanți ai opoziției - cu o medie de 3,69 și separat Cătălin Drulă, președintele USR - 3,58.
Abia apoi urmează președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu și fostul premier Dacian Cioloș, cu medii foarte apropiate, între 3,57-3,55.
În președintele Iohannis 50% dintre respondenți nu au deloc încredere și doar 5% încredere totală. De aceeași încredere maximă se bucură și Marcel Ciolacu, cu ceva mai slabă opoziție vehementă - 42% care spun că nu au deloc încredere în el.
Îi urmează Nicolae Ciucă, în care doar 3% din respondenți au încredere foarte mari și 42% deloc.
De cea mai puțină încredere se bucură Liviu Dragnea, cu o medie sub 2,.80.
Realizatorii studiului au eliminat din prelucrarea datelor la acest capitol categoria Nu știu / Nu răspund.
Onestitatea și competența, cele mai importante
Participanții la studiu au fost întrebați și care ar trebui să fie calitățile unui politician de încredere.
Cei mai mulți au indicat drept răspuns onestitatea - 72%. Următoarele calități în ordinea importanței au fost corectitudinea- 69%, competența - 68% și inteligența - 66% și incoruptibilitatea - 61%.
Îți mai recomandăm Circuitul banilor între politică și presă. Cum se cumpără tăcereaÎn schimb, doar 25% din respondenți au indicat abilitățile de orator drept calitate necesară, de asemenea flexibilitatea a obținut un scor de 21%.
PSD, lider în intențiile de vot
Sondajul a inclus și întrebări despre participarea la vot și intențiile de vot cu privire la formațiunile politice.
Astfel, 43% dintre români consideră participarea la vot foarte benefică; totodată 45% dintre răspunsuri au indicat că neparticiparea la vot are efecte foarte negative asupra țării.
La întrebarea cu privire la ce partid ar vota dacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 8% au spus că nu ar vota, iar 34% nu au oferit un răspuns de tipul nu știu / nu răspund.
Din rândul celor care ar participa la vot, 31% ar vota cu PSD, 19% cu PNL, 18% cu AUR și 11% cu USR.
Restul formațiunilor ar obține procente de sub 10%, cu UDMR pe limita pragului necesar pentru intrarea în Parlament - 5%, iar PMP cu un procent sub această limită.
Încrederea în instituții și ONG-uri, șubredă
Și încrederea în instituții este una destul de șubredă, arată datele studiului, cu una singura, Biserica, având o medie de peste 6 puncte din 10. Urmează Armata cu 5,93, NATO cu 5,52, UE fiind singura care mai trece pragul de 5.
Spre deosebire de personalitățile politice, în cazul primelor două opțiuni, numărul celor care își manifestă încrederea totală în Biserică (31%) și Armată (22%) - note de 9 și 10 - este mai mare decât cei care nu au încredere deloc - note de 1 și 2 (22% în cazul Bisericii, 17% în cazul Armatei).
Îți mai recomandăm Raport despre starea democrației. Cenzură, intimidare a presei, lipsă de transparență în folosirea banilor publiciLucrurile sunt pe muchie în privința NATO - cu 24% din respondenți care nu au încredere deloc și 23% cu încredere totală, în timp ce în cazul UE proporția celor neîncrezători total (30%) este mult mai mare decât al celor cu încredere totală (16%).
Parlamentul și partidele politice au cele mai scăzute medii de încredere, cu medii identice, de 3,01, cu 54% din respondenți care afirmă că nu au încredere deloc în acestea și doar 2% manifestându-și încrederea totală.
Președinția este următoare în topul neîncrederii, cu 57% neîncrezători deloc și 5% cu încredere totală.
ONG-urile se bucură chiar de mai puțină încredere, 40% din respondenți afirmând că nu au încredere în niciunul, în timp ce 45% nu au răspuns.
Restul au atribuit cele mai mari niveluri de încredere ONG-urilor parte a unor organizații internaționale - Salvați Copiii (15%), Crucea Roșie - 11% și UNICEF - 5%.
Efecte ale războiului asupra societății românești
Barometrul civic 2023 a testat și ce implicații consideră românii că are războiul Rusiei în Ucraina asupra României.
Cele mai puternice efecte semnalate de participanții la Barometru sunt creșterea prețurilor (52% din respondenți au indicat drept foarte probabil acest efect) creșterea numărului de fake news (44%), instabilitatea economică (38%).
Îți mai recomandăm „V-am ajutat, acum descurcați-vă!” Opt voci din societatea civilă despre ajutorul statului român pentru refugiațiPe de altă parte, „alocarea disproporționată a resurselor pentru refugiații ucraineni în detrimentul sprijinirii românilor defavorizați” a fost identificată de 36% dintre respondenți drept foarte probabil efect.
Studiul a sondat și și percepția românilor despre cele mai importante probleme din societate, participarea la proteste civice - inclusiv cel din 10 august și modelul de stat pentru România.