În timp ce pandemia de coronavirus a intrat pe o pantă descendentă, lupta politică urcă spre cotele ei obișnuite din vremurile normale. Sondajele de opinie arată un PNL în pierdere semnificativă de procente dar și un PSD care nu reușește să recupereze după eșecul de la prezidențiale. Cine va izbuti să capitalizeze criza declanșată de coronavirus nu este clar deocamdată, totul depinzând de modul în care PNL va gestiona cealaltă criză care va veni: cea economică.
Un sondaj IMAS, făcut la comanda Europa FM, la finalul lui aprilie arată că PNL a pierdut 14 procente în cele trei luni de pandemie, căzând de la 47% la 33%, în timp ce PSD se menține în jurul a 25%. În schimb, un sondaj din perioada 15-20 mai, comandat de ProRomânia INCSOP, cotează PNL cu 38,5% și PSD cu 25,8%.
Începând de o săptămână, lupta politică se dă pe două fronturi: PSD și aliații vs PNL în perspectiva alegerilor care ar putea avea loc anul acesta și cel din interiorul PSD, unde se repune în discuție funcția de președinte, ceea ce reactivează taberele din partid.
Moțiunile PSD, exercițiu de imagine
În parlament, PSD aruncă în guvernul Orban cu moțiuni simple- 4 doar în ultimele două săptămâni-, fiind vizați miniștrii-cheie din cabinet- Florin Cîțu, Marcel Vela, Monica Anisie, Adrian Oros. Moțiunile nu au niciun efect concret, fiind mai mult o chestiune de imagine pentru PSD, care vrea să rămână pe agendă. Exista riscul să iasă complet din atenția opiniei publice, preocupată în ultima perioadă doar de epidemie, atenția fiind deci în îndreptată, exclusiv aproape, spre putere, spune pentru Europa liberă Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică.
Îți mai recomandăm Ș. Nicolae refuză masca în Parlament. UDMR, PSD și USR îl acuză pe Vela de erori în gestionarea pandemiei de COVID
Acuzele și atacurile PSD au fost fost focalizate pe acei miniștri care nu au o imagine prea bună și ale căror acțiuni au generat controverse în spațiul public. E vorba în special de Marcel Vela, ministrul de Interne, ale cărei apariții publice și gesturi - acordul cu Biserica Ortodoxă Română referitor la noaptea de Înviere, amenzile declarate neconstituționale, operațiunea ”sparanghelul” sau proasta gestionare a aglomerației din Vama Nădlag- au constituit motive reale de nemulțumire în societate.
Nici Monica Anisie, ministrul Educației, nu se poate lăuda cu o imagine publică prea bună, motiv pentru PSD să o atace pe tema cursurilor online și a confuziei ce încă domnește în organizarea examenelor de Capacitate și Bacalaureat în chestiunea baremului de temperatură de 37,3 grade.
Îți mai recomandăm Cum a luptat ministrul Monica Anisie cu pandemia din educație, cursurile online și propriile gafeCriza economică, piatra de încercare pentru PNL
PNL a gestionat ”binișor” pandemia mai ales în prima perioadă, după care a început să se ”bâlbâie din ce în ce mai tare”, spune pentru Europa liberă Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică.
Ceea ce va conta însă cu adevărat în scorul pe care PNL îl va obține în alegeri este felul în care va reuși să gestioneze criza economică. Aceasta va fi perioada cea mai importantă din punct de vedere politic pentru PNL, susține Ovidiu Voicu.
”De acum înainte se va discuta despre relansarea economică și vor fi clar câștigători și pierzători. De capacitatea guvernului de a arăta că reușește să gestioneze și această situație, care este doar în puterile guvernului, va depinde dacă PNL va continua să scadă sau nu. În zona economică, guvernul are pârghii, nu depinde neapărat de parlament, are la dispoziție Ordonanțele de Urgență”, spune Ovidiu Voicu.
Îți mai recomandăm Interviu. Mihaela Mitroi, consultant fiscal: Economia poate reveni în „V”, cu o condiție: măsurile anunțate de Guvern să fie și aplicate
Desigur, o criză poate fi gestionată competent, situație în care se poate transforma într-o oportunitate, dar, spune Ovidiu Voicu, din păcate ”la PNL practica nu a fost competența și eficiența, iar cele două figuri principale- premierul și ministrul de finanțe- sunt mediocri, așa că, probabil, PNL va pierde din criza economică ce va fi să vină”.
În PSD reîncepe lupta pentru scaunul de șef
Puse în stand-by de pandemia de coronavirus disputele pentru supremație în PSD sunt reluate în forță zilele acestea. Ajuns la șefia partidului imediat după prezidențialele de anul trecut și după înlăturarea Vioricăi Dăncilă, Marcel Ciolacu este contestat de aceeași grupare ca în trecut. El are însă prima șansă la viitorul Congres ce ar putea fi organizat în perioada 15-30 iunie. Numele vehiculate drept posibili contracandidați nu sunt nici ele noi: Sorin Grindeanu, Gabriela Firea, Orlando Teodorovici, Șerban Nicolae.
Indiferent ce reproșuri îi aduc adversarii lui Ciolacu ( că e prea ”moale” în relația cu Iohannis și Orban, de exemplu), un lucru e cert: până acum partidul nu a reușit să crească în sondaje și să capitalizeze postura de partid de opoziție în plină pandemie.
”PSD nu a avut de făcut decât să stea deoparte și să critice ceea ce face guvernul. Ba chiar s-a bâlbâit în mai multe situații în care a părut că vrea să întârzie lucrurile prin parlament, făcând gesturi inutile cum a fost toată discuția despre starea de urgență și alertă. Aceste blocaje au fost făcute pentru a păstra un control asupra deciziilor, au fost însă gesturi care nu au ajutat partidul. Acum s-au mai dezmorțit puțin și începe lupta internă”, declară Ovidiu Voicu pentru Europa liberă.
Riscul este ca atenția opiniei publice să se mute din nou pe PSD și memoria electoratului să reînceapă să funcționeze.
Pe de altă parte, PSD greșește pentru că se adresează în continuare doar propriilor votanți, spune profesorul Andrei Țăranu.
”PSD nu a crescut pentru că a încercat și în această perioadă să-și conserve bazinul electoral, de asta o și ține langa cu pensiile, cu teme bazate pe frică, de ce o să facă guvernul PNL, cum o să ne îngroape. PSD nu reușește și, evident, e și vina lui Ciolacu, să aducă votanți noi, nu e un magnet”, declară pentru Europa liberă analistul politic Andrei Țăranu.
Îți mai recomandăm Pe ce drum va merge PSD? Firea și Grindeanu vor să câștige PSD la “marele Congres”, locotenenții lui Dragnea sar la CiolacuCampania electorală, de la pandemie la modernizarea statului
Deocamdată, data alegerilor nu este stabilită, aici existând o controversă majoră între PNL și PSD. Coaliția din jurul PSD a stabilit, în premieră, că data alegerilor va si stabilită de Parlament și nu de guvern, așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, decizie care a fost contestată de liberali la Curtea Constituțională, așteptată să tranșeze problema.
PNL vrea ca localele să aibă loc în septembrie, iar parlamentarele în decembrie, în timp ce pesediștii ar urmări să amâne alegerile locale în iarnă, mizând că până atunci guvernarea PNL se va eroda mai mult.
Îți mai recomandăm Alegerile locale, amânate. Mandatele aleșilor locali, prelungite
Indiferent însă de momentul în care vor avea loc algerile locale, partidele au intrat deja în logica electorală și se pune problema temei de campanie. Analiștii consultați de Europa liberă spun că, inevitabil, una dintre teme va fi pandemia și modul în care aceasta a fost gestionată. Tema pandemiei este însă una foarte declicată, susține analistul Andrei Țăranu, și nu neapărat în folosul vreunuia dintre partide.
”Este o temă care se bazează pe frică, ori PNL nu a gestionat foarte bine această criză din multe puncte de vedere, s-au văzut limitele sistemului medical, bâlbele și legăturile cu Biserica Ortodoxă Română, deci o campanie pe tema asta nu a fi favorabilă liberalilor. Mai degrabă ar putea fi tema modernizării statului, plecând de la problemele pe care le-a devoalat pandemia. Ideea ar fi că suntem în urmă și trebuie să ne revenim foarte repede. O campanie pe reforma statului ar fi mult mai utilă și pentru societate.”
Problema este, atrage atenția Andrei Țăranu, că încrederea în partidele politice este atât de scăzută, se vede asta din multe sondaje, iar ”lumea chiar dacă va asculta subictele legate de modernizarea statului nu o să le creadă. Asta e, de fapt, problema fundamental, partidele nu mai sunt crezute”.
Îți mai recomandăm Proiect: Ciolacu, Ponta, Tăriceanu, Kelemen și Pambuccian vor ca Parlamentul să decidă data alegerilor locale, nu Guvernul