Câte companii din turism riscă falimentul, de ce ar putea crește prețurile și ce ași în mânecă are România. Interviu cu Dragoș Anastasiu

„Toate crizele sunt complicate, doar că aici avem un cumul de crize: o criză de cerere, de ofertă, de predictibilitate, de încredere, la noi s-a mai adăugat, la început, și un fel de criză politică. Noi suntem în mod cronic în criză financiară și la noi se mai adaugă și o criză de incompetență”, explică, Dragoș Anastasiu, antreprenor cu afaceri în turism și președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK), pentru Europa Liberă, de ce anul 2020 va fi „extrem de dificil” pentru industria turismului.

În acest context, dacă statul nu va veni „urgent” cu măsuri „substanțiale” de ajutor, multe companii din domeniu nu vor reuși să supraviețuiască până la finalul anului, crede Dragoș Anastasiu, care încă mai speră în introducerea sistemului Kurzarbeit.

Antreprenorul mai subliniază că, pentru prima dată, toate țările repornesc de la un factor comun: zero turiști și cu toate că România nu poate concura cu Grecia, Turcia sau Bulgaria la turismul de masă, are atu-urile ei pe care le poate pune în valoare.

Europa Liberă: România a început, în acest weekend prelungit, al doilea val de relaxare a restricțiilor, dar nu toate restaurantele au avut terasele deschise și nici hotelurile nu au fost extrem de solicitate. Cunoașteți foarte bine domeniul, cum credeți că va arăta această vară pentru turismul românesc?

Dragos Anastasiu: „Eu cred că startul a fost peste așteptări, lumea își dorește să se mobilizeze, să iasă, să se miște și să revină la normal, fără doar și poate. Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar eu cred că o să ne normalizăm mai repede decât ne-am imaginat și o să ne comportăm așa cum ne comportam înainte, poate chiar mai repede decât ne-am dori. Lumea va reveni la obiceiurile inițiale. Cu siguranță mai este o parte a populației care încă are o oarecare temere, dar sentimentul este că partea aceasta devine din ce în ce mai mică și pe măsură ce trece timpul se tot reduce.”

Europa Liberă: O temere de a călători, de a folosi hoteluri?

Dragos Anastasiu: ”De a călători, de a socializa, de a se apropia unii de alții. Mai este în continuare o temere, dar nu mă refer la partea de responsabilitate, care ar trebui să rămână și cred că s-a făcut destulă campanie de conștientizare în ultimele trei luni pentru ca lumea să aibă un grad de responsabilitate crescut atât pentru ei, cât și pentru cei din jur. Mă refer la cei care au fost stigmatizați pe perioada aceasta și au rămas încă sechelele perioadei, dar și ei vor trece peste acest moment.”

1 iunie pe plajă: Bucurie, distanțare și îngrijorări

Europa Liberă: În România, sunt aproximativ 8.400 de structuri de cazare (hoteluri, pensiuni, vile etc) și în jur de 45.000 de restaurante iar, cel puțin în ceea ce privește segmentul de restaurante, sunt niște previziuni sumbre, potrivit cărora 10% dintre ele nici nu ar mai deschide. Când vom începe să contabilizăm falimentele din turism?

Dragos Anastasiu: „Cred că spre sfârșitul anului când, probabil, toate lucrurile amânate până acum acum: chirii, rate, impozite, vor reapărea în viața noastră și atunci cred că lucrurile nu vor arăta prea plăcut în măsura în care statul nu vine cu un pachet consistent, suficient de susținere. Numai faptul că s-au amânat niște plăți și ajutorul de șomaj tehnic – care evident că a fost important – nu vor fi suficiente. Antreprenorii nu calculează să aibă profit anul acesta, dar nu cred că va fi suficient, vor trebui să aducă bani de undeva. Unii vor avea resurse, alții, nu. Pentru că și toate costurile au crescut acum: tot ce înseamnă măsuri de igienizare costă, de asemenea, veniturile scad, cel puțin o perioadă de acum înainte mesele trebuie să fie mai îndepărtate, pentru că avem aceste măsuri de distanțare.

Deci, pe de-o parte, este o criză, cu siguranță economică și financiară, pe de altă parte, cresc costurile, dar veniturile scad din motive de distanțare și atunci situația este destul de dramatică. Unii au reurse, fie din spate, fie pot să acceseze resurse, cum ar fi creditele, alții, nu.

Colegii din HoReCa apreciază că în jur de 5.000 de unități nu se vor mai deschide după această perioadă, iar eu apreciez că, cel puțin încă o dată pe atât se va reînchide până la finalul anului sau începutul anului viitor. Acest lucru în condițiile în care statul nu vine cu măsuri substanțiale de susținere.

Înțeleg că sunt niște planuri în această direcție – 300 de milioane de euro granturi, deși pierderile au fost și sunt mult mai mari, dar este un ajutor. Aceste măsuri ar trebui să se implementeze acum, pentru că, altfel, banii vor ajuta doar la strângerea cioburilor.”

Europa Liberă: Cât de târziu va fi prea târziu pentru afacerile din turism?

Dragos Anastasiu: „Deja cred că este târziu. Cei care au acum pagube au avut și până acum, va urma și o perioadă în care nu va mai fi posibil șomajul tehnic, pentru unii în curând sau pentru alții deja nu mai este posibil.

O parte dintre angajați va fi trimisă în șomaj definitiv, altă parte, chiar și cu măsurile de susținere ale statului, nu va avea activitate suficientă. Va fi un an extrem de dificil și va trebui să fim extrem de creativi și optimiști ca să putem să trecem peste el”.

Europa Liberă: Credeți că vom asista și la o creștere a prețurilor în industrie, în contextul în care apare un cerc vicios: antreprenorii din turism nu au bani să se finanțeze și au costuri suplimentare, dar pe de altă parte oamenii nu mai dispun nici ei de aceleași resurse ca înainte de pandemie?

Dragos Anastasiu: „E greu de spus, în mod normal ar trebui să crească prețurile. Atât timp cât au crescut costurile și distanțarea fizică va duce va diminuarea numărului de clienți, ar trebui ca încasarea pe client să crească. Mi-e teamă că nu se va întâmpla lucrul acesta, cel puțin în prima fază, pentru că prețul este mereu o consecință a raportului între cerere și ofertă și nu mă aștept ca cererea să explodeze în următoarea perioadă.

O să ne întoarcem încet-încet la normalitate, dar lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte. Eu nu mă aștept ca în următoarea perioadă să crească prețurile, deși ele, în mod natural, ar trebui să crească. Acest lucru înseamnă că antreprenorii vor renunța la marja lor de profit, pe de-o parte, dar nu va fi suficient, ci ne întoarcem la ideea de a aduce bani de acasă: unii vor putea, alții vor intra în faliment.”

Europa Liberă: Când vorbeați de măsuri de susținere din partea Guvernului, ați fost unul dintre susținătorii Kurzarbeit, însă Guvernul a decis alocarea unui procent fix pentru o perioadă de mai multe luni. În ce măsură diferă?

Dragos Anastasiu: „Diferă radical pentru că principiul este total diferit. Kurzarbeit este o combinație între muncă și șomaj, o combinație flexibilă care poate să varieze de la zi la zi, de la departament la departament, de la firmă la firmă, de la industrie la industrie și care se adaptează unei cereri care crește încet-încet, astfel încât companiile se pot adapta treptat și pot scăpa de problemă într-o săptămână, o lună sau șase luni.

Spre deosebire, alocarea celor 41,5% este o măsură rigidă, aplicată la toată lumea otova. Sigur, binevenită, fără doar și poate, însă s-ar putea ca unii să nu aibă nevoie de ea pentru că s-ar putea să pornească cu motoarele turate, iar pentru alții s-ar putea să nu fie suficientă pentru că vor porni doar cu 10-15% din activitate.

Nu degeaba nemții au ieșit din criza trecută cu sloganul „prin Kurzarbeit învingem criza” și măsura s-a răspândit în 15 țări europene în momentul de față. Nu știu de ce nu a fost implementată deocamdată în România, mai ales că există programul european SURE [care ajută statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de ocupare a forței de muncă pe termen scurt], de unde putem lua 5 miliarde de euro cu împrumut. Am avea deci o zonă din care am putea finanța modelul Kurzarbeit. Sperăm să vină!”

Europa Liberă: Este mai complicată criza aceasta decât cea precedentă, din 2008?

Dragos Anastasiu: „Toate crizele sunt complicate, doar că aici avem un cumul de crize: o criză de cerere, de ofertă, de predictibilitate, de încredere, la noi s-a mai adăugat, la început, și un fel de criză politică. Noi suntem în mod cronic în criză financiară și se mai adaugă și o criză de incompetență.

Nu mă refer aici la vârfuri, care sunt bine intenționate și de multe ori competente, ci de aparatele din spate care dau dovadă de foarte multă rezistență și de multă incompetență pentru că, într-o bună măsură, acolo oamenii nu au ajuns pe criterii de compentență, ci pe pile. Și atunci ne izbim de un cumul de crize din care nu va fi ușor să ieșim. Și atunci răspunsul este că pare să fie mai complicat acum decât atunci.

Europa Liberă: Cine decontează factura în acest caz?

Dragos Anastasiu: „Unul singur: antreprenorul. Cine mai poate deconta ceva? Politicienii vin și pleacă. Și ei decontează politic, dacă acesta înseamnă un decont semnificativ. Dar cei care plătesc facturile sunt antreprenorii. Ei plătesc totul și fără ca economia să se învârtă nu o să avem măști, nu o să avem sistem medical, nu putem să avem nimic.

Economia trebuie sprijinită atunci când statul intervine brutal în ea, căci de data asta statul a intervenit brutal. Eu am spus întotdeauna: statul să ne lase în pace, să intervină cât mai puțin. Acum vin și spun că statul trebuie să vină să își asume soluția pentru că a intervenit brutal în economie, sigur justificat, din motive medicale, dar asta este o altă discuție. Dar statul a fost cel care a închis și dacă el este cel care a închis, trebuie să găsească și soluții.”

Europa Liberă: Se vorbește de o șansă pentru redresarea turismului românesc, cum vedeți posibil acest lucru acum, în contextul în care sunt atâtea probleme cu care se confruntă industria?

Dragos Anastasiu: „A fost întotdeauna posibil. Românii au acest dar ca, în momentul în care le este cel mai greu, să se mobilizeze și atunci cu siguranță că există o șansă. Noi ne-am strâns 70 de specialiști în Alianța pentru Turism și am scos pentru prima dată un ghid de redresare cu 50 de măsuri plus 10 pe termen scurt care pot fi luate în turism. Înțeleg că e un pachet de 30 de miliarde de euro, bani europeni care pot veni către România, o parte ar putea să fie dusă către turism. Acum suntem toți la același start: toți avem zero turiști.

E adevărat că avem premise diferite, multe alte state stând mai bine decât noi. Dar, da, putem să ne bazăm pe turismul nostru sustenabil, rural, agroturism, turism individual pentru turiști cu discernământ. Toate lucrurile pe care le-am discutat de acum 10-12 ani, când s-a făcut ultimul master plan în turism, dar nu s-a făcut nimic. Dacă facem ce scrie acolo și mai adăugăm și alte elemente apropo de digitalizare, da. Ne trebuie însă niște vizionari, și la Guvern, și în industrie, care să își dea mâna și să pună în practică ceea ce știu că au de făcut.”

Europa Liberă: Spuneți, deci, că epoca turismului de masă, cu hoteluri mari și oameni mulți la un loc, este pusă între paranteze?

Dragos Anastasiu: „Nu neapărat. Eu cred că vom reveni la obiceiurile noastre și cred că lumea se va duce în continuare și în Antalya și în Grecia și în Tenerife. Nu cred că acest turism de masă a trecut, doar că el nu este specific pentru România. Nu suntem buni la turismul de masă, suntem buni în altceva: turismul în Delta Dunării, în Transilvania, Bucovina, Maramureș. Avem acest tip de turism: individual, de mai bună calitate, mai degrabă călător, nu turist. Aici am putea să facem diferența, altfel nu putem să ne luptăm cu Turcia, cu Grecia, nici măcar cu Bulgaria, la ceea ce înseamnă turism de masă.”

Pandemia evenimentelor: "Noi nu putem lucra de acasă"