Ce schimbări aduce programul Noua Casă. Economist: Dacă va crește șomajul, e greu de crezut că imobiliarele nu vor fi afectate

Statisticile europene arată că românii sunt campioni europeni la proprietate.

Programul Prima Casă devine Noua Casă. Ce aduce nou programul și cine s-ar putea bucura de el.

Guvernul Orban a adoptat ordonanța de urgență prin care fostul program „Prima Casă” este înlocuit de „Noua Casă”. Acest nou program este destinat familiilor tinere care vor să își achiziționeze o locuință nouă. Practic, principala modificare cu care vine noul program este faptul că valoarea maximă a creditului poate fi de 140.000 de euro pentru locuințele noi, dar și pentru cele reabilitate sau consolidate în ultimii cinci ani, aproape dublă față de ceea ce era prevăzut prin programul Prima Casă. Avansul în acest caz urcă de la 5% la 15%. Pentru locuințele vechi plafonul maxim ajunge la 70.000 de euro, iar avansul se păstrează la 5%.

Nu cred că are cineva un răspuns legat de câți români își vor permite [un astfel de credit, n.r.]. În momentul de față este o stare de așteptare și din partea cumpărătorilor și a vânzătorilor [atunci când vine vorba despre o investiție în imobiliare, n.r.]”, a explicat, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.

În opinia analistului economic, prin anunțurile pe care le-au făcut până acum cei care sunt activi în piața imobiliară, dezvoltatori, agenții de intermediere imobiliară, „evident că se încearcă să se păstreze o notă de optimism, spunând că prețurile se mențin și chiar că ar continua o tendință de creștere în marile orașe din România, însă e greu de spus ce se va întâmpla până la finalul anului, pentru că pandemia nu și-a făcut simțite efectele integral”.

Îți mai recomandăm Cât mai costă un apartament în pandemie și ce riscuri sunt să vină o criză în domeniul imobiliar

El subliniază că, deocamdată, măsurile luate de Guvern pentru contracararea efectelor pandemiei în economie „au fost bune”, de aceea, pe partea de consum nu s-a resimțit un șoc atât de mare, însă nu „lucrurile nu pot continua la nesfârșit așa”, iar în momentul în care măsurile guvernamentale vor înceta se va vedea dimensiunea impactului în imobiliare.

„Din punctul de vedere al situației sanitare, lucrurile nu merg bine și atunci necazurile ar putea să se acumuleze spre sfârșitul anului. S-ar putea să vedem și o creștere a șomajului și a numărului de falimente și așa este greu de crezut că piața imobiliară nu va fi afectată”, spune analistul economic, care subliniază că Noua Casă poate fi privit, din acest punct de vedere, și ca parte a programului de redresare economică.

Lucrurile sunt acum mult diferite față de criza precedentă. În perioada 2009-2010, atunci când a existat o scădere accelerată a prețurilor, dar și a cererii, lansarea programului Prima Casă, în 2009, a coincis cu temperarea scăderii de preț atât pentru apartamentele cu două, cât și cu trei camere, amintesc experții în imobiliare. Tot la criza precedentă a existat un vid îndelungat în tranzacționarea de locuințe, astfel încât majoritatea creditelor imobiliare acordate de bănci s-au făcut prin Prima Casă. În timp, ponderea creditelor acordate prin acest program a scăzut sub 20%.

„În contextul actual, am văzut că în luna iunie am avut o creștere a numărului de tranzacții, dar majoritatea lor reprezintă materializarea promisiunilor de vânzare de dinainte de pandemie. Cred că filmul complet asupra realității din piață îl vom avea din septembrie-octombrie”, spune Daniel Crainic, manager de comunicare al portalului imobiliare.ro. În ceea ce privește prețul, expertul spune că, de regulă, acesta se reglează la câteva luni după ce scade cererea, însă deocamdată piața este „amorțită” .

„Piața imobiliară este acum afectată mai mult de factori pshihologici ca urmare a pandemiei. Cred că toți cunoaștem pe cineva care a fost în șomaj tehnic, familii care au avut veniturile diminuate și atunci te arunci mai greu la o investiție pe termen lung”, spune Daniel Crainic.

Gradul maxim de îndatorare, permis de Banca Națională a României, este, de la 1 ianuarie, de 40% din venitul net pentru creditele în lei. Pentru un credit destinat achiziționării primei locuințe, gradul de îndatorare nu poate depăși 45% din venitul net. În România, salariul mediu net în luna mai 2020 a fost de 3.179 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai mari venituri medii nete le-au avut angajații din IT, respectiv 7.772 de lei, iar cele mai mici le-au avut salariații din domeniul hoteluri şi restaurante: 1.394 de lei.

În acest context, favorizați de obținerea unui credit pentru o locuință nouă sunt persoanele cu venituri medii spre mari, care ar putea suporta o rată semnificativă. De pildă, potrivit unei analize a Clubului Profesioniștilor în Imobiliare, pentru un apartament de trei camere într-un bloc nou, pentru care este necesar un credit de 140.000 de euro, avansul trebuie să fie de 21.000 de euro (reprezentând 15% din sumă). Pentru un credit pe 30 de ani, cel care ar lua acest credit ar trebui să plătească în jur de 3.150 de lei, ceea ce ar însemna, ținând cont de gradul maxim permis de îndatorare, că ar trebui să aibă un venit net de cel puțin 7.000 de lei.

Programul Noua Casă, pe scurt

Cine poate accesa Noua Casă

Potrivit autorităților, orice persoană fizică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

  • la data solicitării creditului garantat nu deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobandită, fie deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția cel mult o locuință, dobandită prin orice alt mod decât prin Programul Noua Casă, cu o suprafață utilă mai mică de 50 mp;
  • achiziționează sau construiește o singură locuință, printr-un credit acordat și garantat în condițiile Programului;
  • are calitatea de împrumutat în raport cu finanțatorul.

Două variante pentru obținerea unui credit

  • Credit pentru o locuință nouă, consolidate sau reabilitate, în valoare de maximum 140.000 de euro, echivalent în lei, compus din finanțarea acordată de instituția de credit, în valoare de maximum 119.000 de euro, echivalent în lei, și avansul plătit de beneficiar.

În acest caz, finanțarea acordată de bancă este garantată de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 60% (exclusiv dobânzile, comisioanele si spezele bancare aferente finanțării garantate) și acopera maximum 85% din pretul de achiziție al locuinței, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinței.

  • Credit destinat achiziției de locuințe vechi de maximum 70.000 de euro, echivalent în lei, compus din finantarea acordata de institutia de credit, in valoare de maximum 66.500 EUR, echivalent în lei, și avansul plătit de beneficiar.

În acest caz, finanțarea acordată de instituția de credit este garantată de către stat, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 50% (exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente finanțării garantate) și acoperă maximum 95% din prețul de achiziție al locuinței, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinței.

Avansul

  • minimum 15% din pretul de achizitie al locuintelor noi și asimilate acestei categorii (reabilitate sau consolidate);
  • minimum 5% din pretul de achizitie al celorlalte categorii de locuinte.