Ionuț Simion, country managing partner al PwC România, una dintre cele mai importante companii de consultanță și audit, și președintele Camerei de Comerț Americane în România, a creionat, într-un interviu pentru Europa Liberă, care sunt principalele vulnerabilități care pot face ca revenirea economică a României să fie una lentă și de ce există riscul de falimente, în special, pentru companii mici și mijlocii.
Principalele declarații:
- Dacă nu vom avea un Guvern care să aibă stabilitate în Parlament, va fi foarte greu să luăm măsuri ferme de consolidare fiscală
- Banii europeni vin doar dacă vor exista proiecte, deci este o cursă contra cronometru pentru România să identifice proiectele care sunt eligibile pentru atragerea și cheltuirea banilor de la UE
- Cu siguranță se va modifica sistemul de impozite și taxe, dar înainte de toate, România trebuie să se asigure că toată lumea plătește impozitele și taxele stabilite prin sistemul actual
- Așa cum evoluează pandemia la ora actuală, e foarte puțin probabil ca revenirea economică să se facă în „V”, deși Guvernul face eforturi susținute să asigure acest lucru
- Orice contracție economică peste 5% nu ar trebui să fie un capăt de lume, dar vorbește despre dificultăți pe care țara le poate avea în revenirea economică în anul următor
- Eu nu cred că România va reuși să revină mai devreme de 12-18 luni la parametrii de dinainte de martie, când a fost instituită starea de urgență
Europa Liberă: Până acum, companiile au reușit să reziste în fața efectelor pandemiei de coronavirus, iar șomajul nu a crescut semnificativ, mai ales datorită măsurilor guvernamentale de sprijin. Când se va resimți adevărata dimensiune a crizei?
Ionuț Simion: „Cea mai mare problemă a acestei crize este că nu este doar o criză economică, este o criză economică pliată pe o criză sanitară. Toate puseele acestea ale pandemiei nu fac decât să alimenteze sentimentul de incertitudine și să îngreuneze demersurile și măsurile luate pentru relansarea economică, nu doar a României, ci
Vor fi unele industrii a căror revenire nu se va realiza mai devreme de trei-patru ani de acum înainte
a fiecărui stat. Așa că, dacă ar fi să mă iau după ce văd în piață, după feedbackurile pe care noi le primim de la clienții cu care lucrăm, cel mai probabil adevărata față a crizei o să o vedem în a doua parte a ultimului trimestru și începutul anului viitor. Până atunci vom ști și în ce măsură criza sanitară are o rezolvare, respectiv apariția vaccinurilor și maniera în care România va avea acces la acest vaccin și, în al doilea rând, vom vedea și măsura în care și celelalte țări cu care România are relații economice foarte strânse reușesc să depășească acest impact economic și să vedem cu adevărat un proces de relansare economică.”
Europa Liberă: De pildă, dacă ne uităm la contextul regional, Germania a înregistrat o scădere istorică a economiei, cum este afectată România de acest lucru, dat fiind că este cel mai mare partener comercial?
Ionuț Simion: „Statistic vorbind, când UE a dat presei situația în care a arătat cum va evolua economia ei, spunea că toate economiile naționale vor scădea, inclusiv a Germaniei. Nu este o știre care a căzut ca un trăsnet, ea a fost anunțată. Problema cea mai mare apare însă în măsura în care va reuși Germania să își regleze circuitul banilor în economie astfel încât să se depășească această stare de blocaj, alimentată în principal de incertitudinea legată de evoluția pandemiei. Dar vor fi unele industrii a căror revenire nu se va realiza mai devreme de trei-patru ani de acum înainte. Și vorbesc aici de transporturi aeriene, industria hotelieră, tot ce înseamnă restaurante.”
Europa Liberă: Pentru România, care este cea mai mare vulnerabilitate din punct de vedere economic, în acest moment?
Ionuț Simion: „Cea mai mare vulnerabilitate a României este că are mai multe vulnerabilități.
Îți mai recomandăm Coronavirus. Câți români lucrează la negru și de ce riscă România și o criză socială
În primul rând, România a intrat în această criză cu un deficit bugetar deja peste 4%, acest lucru se întâmpla la finalul anului trecut. Toate statele încearcă să depășească această criză, prin a pune tot mai mulți bani în economie și prin acoperirea unor costuri sociale, cum ar fi șomajul tehnic. Dar acest lucru duce la agravarea deficitului bugetar. Este estimat că România va înregistra anul acesta în jur de 9,3%-9,4%. Deja a raportat peste 4% pentru primele șase luni ale anului. O primă vulnerabilitate este că a intrat slăbită în această criză.
O a doua vulnerabilitate este aceea că România, din păcate, are o fragilitate politică dată de alegerile locale și alegerile parlamentare, iar această fragilitate politică o împiedică să ia niște măsuri mai ferme în ceea ce privește consolidarea fiscală, programe de investiții bine țintite, măsuri ferme în ceea ce privește o serie de teme: pensiile, alocațiile și așa mai departe. E foarte important ca România să aibă un Guvern stabil și solid care să poată să ia măsuri ferme și care să permită depășirea crizei cu succes.
Și nu în ultimul rând, o vulnerabilitate a României este faptul că este strâns legată de măsura în care celelalte state europene, și nu numai, vor reuși să depășească criza, pentru România este foarte important ca activitatea de producție, care stă la baza exporturilor românești, să funcționeze în continuare. Acest lucru nu este posibil dacă nu are loc o relansare economică susținută în celelalte țări, în special în Uniunea Europeană. Acestea ar fi cele trei dimensiuni pe care le-aș avea în minte acum.”
Europa Liberă: În ceea ce privește banii europeni, știm că, indiferent dacă vin din bugetul multianual sau din fondul de redresare, durează destul de mult timp până când ajung efectiv în mâinile antreprenorilor sau companiilor. Câte companii vor reuși să reziste până vor ajunge banii la ei?
Ionuț Simion: „La ora actuală, Guvernul, în baza unor discuții pe care le-am avut acolo, spune că are o serie întreagă de programe care vizează finanțarea IMM-urilor, a investițiilor mari, finanțarea start-up-urilor, a agriculturii. Vorbim de bani care trebuie puși în economie. Unele programe au plecat mai încet la drum, cum e IMM Invest, care acum arată că funcționează destul de bine.
Îți mai recomandăm Fiscul își încordează mușchii la persoanele fizice. Care sunt semnalele de alarmă pentru contribuabili
Cea mai mare problemă este dată de incertitudinea acestei pandemii, care afectează încrederea consumatorilor.
România a înregistrat creșterile economice susținute din ultimii doi-trei ani în baza unui consum susținut. La ora actuală, consumul pare să fie pus serios sub semnul întrebării. Dacă această incertitudine, lipsă de încredere, precauție a consumatorului român va continua, vom asista la multe închideri, în special de firme mici, foarte mici și poate și firme mijlocii, care joacă un rol esențial în economie, sunt placa turnantă între populație și marile companii din activitatea de producție și servicii.”
Europa Liberă: În ce situație riscă lucrurile să scape de sub control?
Ionuț Simion: „Sunt mai multe dimensiuni. Dacă nu vom avea un Guvern care să aibă stabilitate în Psrlament, va fi foarte greu să luăm măsuri ferme de consolidare fiscală. Aici nu mă refer doar la creșterea de impozite și taxe pentru că nu este neapărat prioritatea unui Guvern, ci de a colecta impozite și taxe de la toți contribuabilii. Este o primă dimensiune economică.
Criza sanitară este o a doua dimensiune. Marile state ale lumii și-au securizat deja accesul la vaccin, dar acest lucru este mai puțin posibil pentru statele cu o putere mai mică, și aici mă refer la România. Chiar președintele Iohannis spunea că, pe lista de priorități, este accesarea acestor vaccinuri, problema este să fim în primul val de țări și nu în doi sau trei.
Îți mai recomandăm Fiscul își încordează mușchii la persoanele fizice. Care sunt semnalele de alarmă pentru contribuabili
O a treia dimensiune foarte importantă este legată de maniera în care putem accesa acești bani europeni. Vorbim de 80 de miliarde de euro – dacă scădem contribuția noastră rămân 60 de miliarde de euro, dintre care vreo 40 de miliarde sunt granturi nerambursabile, vreo 16 miliarde sunt bani care ne vin sub formă de împrumuturi dar la o dobândă foarte ieftină. Totuși, acești bani vin doar dacă vor exista proiecte care să permită României să acceseze acești bani și 60-70% din acești bani vor veni până în 2023, deci este o cursă contra cronometru pentru România să identifice proiectele care sunt eligibile pentru atragerea și cheltuirea banilor de la UE. Dacă vom continua să avem puține proiecte, atunci vom accesa mai puțini bani și atunci efectul de angrenare în economie va fi mult mai mic decât cel anticipat.”
Europa Liberă: Există riscul creșterii taxelor și impozitelor?
Ionuț Simion: „România plătește acum prețul unei politici fiscale prociclice. Este o regulă de aur care spune că, în perioadele de boom economic, trebuie să ai taxe crescute, care să îți permită să colectezi bani la bugetul de stat, să finanțezi proiecte de anvergură și să ai cămara plină în caz de criză. În timpul unei crize, impozitele și taxele trebuie să fie flexibile, atractive, care să stimuleze dezvoltarea economică.
România a avut până acum un sistem de taxe foarte scăzut în perioadă de boom economic, astfel este în imposibilitatea de a mai da vreo facilitate înterprinderilor mici și mijlocii, companiilor care au nevoie de astfel de facilități. România a luat o serie de măsuri – bonificație la plata impozitului, rambursare de TVA, dar cu niște costuri foarte mari pentru țară pe care le vom vedea pe termen mediu și lung.
De aceea, cu siguranță se va modifica sistemul de impozite și taxe. Dacă este necesar să se modifice acum?! Cred că primul pas pe care trebuie să îl facă România este să se asigure că toată lumea plătește impozitele și taxele stabilite prin sistemul actual. Și sita este destul de ciuruită și mulți bani nu ajung la sistemul de stat așa cum ar trebui. Odată ce s-a realizat această consolidare din punct de vedere al colectării, atunci, da, dacă nu sunt bani la bugetul de stat, trebuie luate măsuri care fiscale, care nu doar să aducă bani la buget, ci să stimuleze creșterea economică.”
Europa Liberă: Așa cum arată lucrurile până acum, mai poate spera România la o evenire în „V” a economiei?
Orice contracție economică peste 5% nu ar trebui să fie un capăt de lume, dar vorbește despre dificultăți pe care țara le poate avea în revenirea economică în anul următor
Ionuț Simion: „Așa cum evoluează pandemia, la ora actuală, e foarte puțin probabil. Nu este o speranță pierdută, e clar că Guvernul face eforturi susținute să asigure acest lucru, dar sunt deja fabrici care trebuie să își oprească activitatea pentru că trebuie să asigure dezinfectarea la locurile de muncă, sunt consumatorii sunt precauți în ceea ceprivește mersul în concedii, efectuarea unor cheltuieli pe care altfel le-ar fi avut în minte.
Există deja semne ale unei rețineri care nu fac decât să pună un semn de întrebare și mai mare asupra acestei reveniri în „V”. O componentă importantă pentru revenirea în „V” este modul în care vor reacționa celelate state ale UE care sunt partenerii economici importanți ai României. Dacă ele vor reuși să aibă o relansare economică susținută, atunci prevăd că și România va rămâne conectată și va face eforturi să rămână în acest scenariul al unui „V”.
Altfel, este posibil să asistăm la un scenariu de tip „W”, acum, pe moment, o creștere, urmată de o altă scădere, până când reglajul la nivel macroeconomic va reveni la normal. Eu estimez că anul 2021 va unul plin de provocări.”
Europa Liberă: Și ministrul de Finanțe spunea că anul acesta va fi unul dificil, după ce a fost mai optimist o perioadă, cu o scădere a economiei de 3%...
Ionuț Simion: „Este foarte optimist, 1,9% spunea el [la început]. UE vorbește de 6%, studiile făcute de companii arată între 6,7% și 12%. Orice contracție economică peste 5% nu ar trebui să fie un capăt de lume, dar vorbește despre dificultăți pe care țara le poate avea în revenirea economică în anul următor.”
Europa Liberă: Când ar putea reveni economia României la starea de dinainte de pandemie?
Ionuț Simion: „Eu cred că trebui avut în vedere că România, ca și celelate țări, au această criză economică datorată unei cauze independente de echilibrele macroeconomice. E adevărat că nici echilibrele macroeconomice nu sunt cele mai solide. Cel puțin nu în cazul României.
Eu cred că, în momentul în care vom asista la o rezolvare rapidă a crizei sanitare, perspectivele de revenire a economiei vor fi mult mai rapide. Eu nu cred că România va reuși să revină mai devreme de 12-18 luni la parametrii de dinainte de martie, când a fost instituită starea de urgență. Depinde foarte mult de noi cum vom ști să gestionăm această criză pentru că, cu cât încrederea în economie și în cei din jurul nostru va reveni mai rapid, cu atât relansarea economică va avea efectele scontate. Guvernul are un rol foarte important – programul de relansare economică poate fi una dintre soluții – de aceea este foarte important cum se va finaliza procesul alegerilor din noiembrie-decembrie. Noul Guvern este cel care va da tonul dacă revenirea economică a României va fi una rapidă sau lentă și de lungă durată.