Președintele Confederației Patronale Concordia și al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a subliniat că România este „o țară a contrastelor” – pe de-o parte, este țara „pixului albastru” în care este nevoie de foarte multe semnături pentru care este necesară prezența fizică, mai ales în relația angajatorului cu angajații, dar, în același timp, România este țara aplicațiilor dezvoltate local, care simplifică de multe ori procedurile birocratice. În opinia sa, „cele două Românii” ar trebui unificate, iar digitalizarea este soluția.
„Să avem acces la servicii digitale atunci când vorbim despre serviciile publice este important nu doar în contextul Covid, în care trebuie să evităm contactele personale, dar vorbim și despre productivitate – este un număr de ore care se pierde prin faptul că trebuie să mergem la ghișeu să înregistrăm bunuri, cum ar fi mașini și case – acest lucru ar putea să fie făcut online”, a mai atras atenția Steven van Groningen, în cadrul unei conferințe organizate de confederația patronală, care reprezintă opt dintre cele mai puternice sectoare din economie, cu un total de peste 300.000 de angajați.
La rândul ei, Cătălina Dodu, vicepreședinta Asociației Patronale a Industriei de de Software și Servicii (ANIS), a explicat că, în perioada pandemiei, în domeniul IT, a mers foarte greu procesul de semnare pentru actele adiționale pentru telemuncă fiindcă angajații au fost nevoiți să se deplaseze la birou special pentru acest lucru.
Președintele Concordia a mai explicat că, din moment ce există munca flexibilă, ar trebui să se renunțe „la jumătate dintre hârtiile” necesare pentru ca telemunca să intre în vigoare.
„Dacă vrem salarii mai mari și să ne apropiem de media europeană, trebuie să găsim un mod în care să devenim mai productivi, trebuie eliminate pozițiile cu valoare adăugată mică, altfel nu înțeleg cum putem ajunge la pensii și salarii mai mari”, a mai subliniat Steven van Groningen.
El a mai menționat că trebuie investit și în educație, astfel încât și oamenii să aibă acces la cursuri online prin care să deprindă abilități digitale.
El a mai subliniat că, pentru digitalizare, nu trebuie proiecte-mamut „de sute de milioane, care, peste 3-4-5 ani, nu își ating scopul”, ci ar fi, în primul rând, nevoie de o schimbare de atitudine și să se pună pe masă „ce se poate face astăzi, cu ce avem astăzi”.
Reprezentanții Concordia au subliniat că, dacă până la momentul declanșării crizei generate de pandemia de coronavirus, digitalizarea serviciilor publice putea fi considerată doar o măsură de eficientizare a aparatului public, perioada de izolare a arătat că digitalizarea este o prioritate strategică și un obiectiv de siguranță națională.
„E ușor să spui că trebuie să automatizăm ANAF pentru că nu încasăm TVA în România, dar eu vreau să văd dacă începem să avem o altă abordare când e vorba de digitalizare, de acces la informație, acest lucru este prioritar”, a spus van Groningen.
Și președintele Asociației Patronale a Industriei de de Software și Servicii, Mihai Matei, atrage atenția că ar fi foarte dificil ca unele dintre aceste proiecte să înceapă măcar până la finalul anului, fiindcă trebui respectată legea achizițiilor publice: „presupunând că s-ar ști exact ce se dorește, proiectul respectiv nu ar putea să fie achiziționat public, doar dacă ar fi dezvoltat intern”.
În acest context, Confederația Patronală Concordia subliniază necesitatea introducerii unui sistem național de identificare electronică, „pilonul de bază în digitalizarea României”, care să permită oricărei persoane să acceseze toate serviciile publice digitale printr-o metodă unică și simplă de autentificare, care să elimine nevoia de a avea conturi și parole diferite pentru fiecare serviciu în parte, dar care ar putea crește și siguranța accesării serviciilor online.
Implementarea acestui sistem va permite, în opinia Concordia, oricărei instituții publice și companii să dezvolte mult mai ușor servicii și aplicații online accesibile persoanelor fizice și juridice, cum ar fi:
● Sistemul administrațiilor financiare prin care persoanele fizice și juridice își vor putea accesa online situațiile financiare și își vor putea achita datoriile către stat prin mijloace electronice. Un astfel de sistem va contribui la creșterea gradului de colectare a taxelor și la reducerea semnificativă a cheltuielilor operaționale (hârtie, tipărire, comunicare).
● Sistemul online al justiției prin care justițiabilii și avocații vor putea interacționa online în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată. Persoanele vor putea depune online toate documentele asociate procesului reducând semnificativ cheltuielile sistemului de justiție cu tipărirea, scanarea și comunicarea. Acest sistem va permite de asemenea degrevarea personalului din justiție ceea ce va conduce la celeritatea actului de justiție cu efecte benefice asupra societății.
● La nivel local, contribuabilii își vor putea accesa situațiile privind taxele locale pe care le vor putea plăti online. De asemenea contribuabilii vor putea interacționa online cu primăriile de care aparțin.
● Un sistem de notificări prin care persoanele pot fi notificate pe email atunci când primesc o amendă sau există anumite facilități pentru plata unor taxe. Un astfel de sistem ar conduce de asemenea la o colectare mai bună a taxelor.
În opinia reprezentanților Concordia, orice proiect de digitalizare a unei instituții publice va genera reduceri semnificative de costuri la bugetul de stat, printre care:
- Reducerea efortului de scanare a documentelor pe hârtie, care poate fi considerabil în cazul anumitor instituții (spre exemplu în sistemul de justiție)
- Reducerea semnificativă a efortului de procesare manuală a informațiilor, respectiv dactilografierea informații de pe hârtie în formă electronică
- Reducerea consumului de hârtie și a consumabilelor
- Reducerea investițiilor în echipamente (imprimante, scannere etc.)
- Reducerea costurilor de mentenanță a echipamentelor
- Reducerea costurilor generate de erori umane
- Reducerea semnificativă a costurilor de comunicare prin poștă
Facebook Forum