La cererea Ministerului Economiei, acționar majoritar al Societății Naționale Nuclearelectrica SA, consiliul de administrație al companiei a fost mandatat de adunarea generală a acționarilor, întrunită vineri, să înceteze negocierile cu chinezii de la CGN - China General Nuclear Power Group, pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, potrivit hotărârii AGA de vineri, publicată de Bursa de Valori București.
Memorandumul de înţelegere cu chinezii a fost încheiat în 2015 pentru construirea şi operarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
În Adunarea Generală Ordinară și Extraordinară a Acţionarilor (AGOEA) de vineri s-a decis „abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum şi a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).”
De asemenea, AGOEA a hotărât mandatarea Consiliului de Administraţie al SNN "să iniţieze procedurile/demersurile/acţiunile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum şi încetarea efectelor juridice (prin acordul părţilor, denunţare etc) a următoarelor documente: "Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (MoU), şi respectiv a Acordului Investitorilor în formă preliminară".
Potrivit documentului, în cadrul şedinţei a fost aprobată Strategia de Investiţii a SNN pentru perioada 1 iulie 2020 - 1 iulie 2025 elaborată în conformitate cu Ordinul Ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), strategie care conţine proiecte investiţionale care urmează a fi derulate în perioada 1 iulie 2020 - 1 iulie 2025, modernizările activelor actuale aflate în funcţiune, precum şi termene de realizare asumate, costul estimativ pentru fiecare investiţie şi sursele de finanţare indicate.
„Valoarea estimată a proiectelor de investiţii, aferente perioadei 2020-2025, conform strategiei şi etapelor de realizare este de 2,29 miliarde de lei", se mai spune în raportul publicat de BVB.
De asemenea, în cadrul AGOA, a fost aprobată numirea ca auditor financiar al SNN pentru trei ani, a firmei Mazars, pentru exerciţiile financiare 2020, 2021 şi 2022.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a cerut pe 27 mai Nuclearelectrica abrogarea strategiei de continuare a proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă și inițierea procedurilor privind încetarea negocierilor cu China General Nuclear Power.
„Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum și a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018). Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN să inițieze procedurile/demersurile/acțiunile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum și încetarea efectelor juridice (prin acordul părtilor, denunțare etc) a următoarelor documente: <Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă (MoU), și respectiv a (ii) Acordului Investitorilor în forma preliminar”, se arată în documentul transmis Bursei de Valori București.
Solicitarea este formulată inclusiv în contextul relațiilor tensionate dintre SUA, partenerul strategic al României, și China.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat în mai multe rânduri, de la preluarea portofoliului, că extinderea centralei Cernavodă ar trebui făcută împreună cu companii din țări membre NATO sau ale Uniunii Europene.
La finalul lunii trecute, ministrul arăta că actuala colaborarea cu compania chineză pentru construirea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în urmă cu şapte ani, perioadă în care nu s-a avansat, astfel că nu se putea merge mai departe.
"Avem un parteneriat strategic cu SUA, ţinem de el, ne respectăm partenerii. Suntem membri ai UE şi ai NATO. Lăsând la o parte acest lucru, cred că 7 ani de zile de când a început această colaborare cu compania chineză este suficient de mult ca să ne dăm seama că nu putem merge mai departe. Nu s-a avansat. Neavansându-se, nu putem să mai stăm încă 7 ani de zile să vedem ce se întâmplă. Ca să poată merge mai departe acea investiţie, Consiliul Concurenţei trebuia să ne notifice să ne spună dacă este concentrare economică sau nu. Dar nu aveau ce să mai notifice şi ne-au atras atenţia. Au trecut 7 ani. Comisia Europeană a închis notificarea României tocmai pentru că nu s-a mai progresat. Şi atunci ce rost mai avea să mai stăm?", a declarat Popescu la B1TV în 28 mai.
Demararea unui asemenea proiect important pentru securitate energetică a țării cu o companie chineză a atras o reacție și din partea fostului secretar american pentru Energie, Rick Perry, care a avertizat privind riscul de securitate.
„Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu), unde avem soldați americani. Din punct de vedere al securității naționale, vă îngrijorează această investiție a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, a întrebat un membru al Congresului american, Adam Kinzinger, întrebare la care Rick Perry a răspuns „Da", conform profit.ro.
Tema fusese discutată anterior și cu ocazia întâlnirii de la Washington din august dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.
„Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile", se arăta în declarația comună adoptată în urma întâlnirii.
În luna mai 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN.
Documentul semnat între România și China prevede ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul, de 49%, va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala.
Investițiile aproximative sunt estimate la 8 miliarde de dolari.
Memorandumul din 2019 reașeza o înțelegere din 2015, când Nuclearelectrica a semnat, pe 9 noiembrie, cu reprezentanții companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Înțelegere privind construirea Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă.
În legătură cu China General Nuclear Power Corporation, Departamentul de Justiție al SUA a transmis, în aprilie 2016, că există suspiciuni de spionaj nuclear.
Într-o ședință CSAT din 27 mai 2016, la șase luni de la semnarea primului Memorandum cu compania din China, a fost analizat şi aprobat Raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că „acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă”.
La o întâlnire cu angajaţi ai Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, pe 18 octombrie 2016, președintele Klaus Iohannis le-a amintit decizia CSAT și a spus că speră va exista „un progres semnificativ”, nefăcând vreo referire la parteneriatul cu China.
„Autoritățile guvernamentale, împreună cu conducerea Companiei Naționale, lucrează la aceste negocieri, pe care eu îmi imaginez că le-ar putea finaliza într-un termen rezonabil, poate la anul, și, atunci, putem să intrăm într-o zonă efectivă de dezvoltare a investiției, care ar fi benefică pentru România”, a spus atunci președintele Iohannis.
În România, la jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW, relatează Agerpres.
Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi grupul chinez a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Nuclearelectrica se află sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82,4959% din acţiuni, Fondul Proprietatea - 9,0903% şi alţi acţionari - 8,4138%, după listarea la bursă a companiei.
Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.