Cine sunt și ce averi au șefii super-agenției care va conduce toate companiile de stat: Un „tehnocrat” și doi membri de partid

Președintele pentru o perioadă de patru ani al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va fi Mihai Precup.

Numirea acestuia la conducerea supra-agenției de stat a fost publicată joi seară în Monitorul Oficial, împreună cu numirile celor doi vicepreședinți: Ciprian Hojda de la PNL și Victor Moraru de la PSD.

Cele trei funcții de conducere sunt din categoria demnitarilor și chiar și cei doi vicepreședinți vor avea fiecare cabinet propriu. Acestora li se mai adaugă un secretar general.

Președintele AMEPIP va avea rangul de secretar de stat - funcție plătită în mod obișnuit cu un salariu brut de peste 16.000. Salariul net lunar ar fi, la acest brut, aproape 10.000 de lei (circa 2.000 de euro).

Cei doi vicepreședinți vor avea rang de subsecretar de stat - funcție prevăzută cu un salariu brut de cel puțin 14.000 de lei.

Agenția va fi populată însă cu bugetari care vor avea un salariu cu 50% mai mare decât al altora care ocupă funcții echivalente în alte instituții.

Prin urmare, șeful AMEPIP va încasa un salariu lunar de circa 3.000 de euro net.

Numărul maxim de posturi al agenției este prevăzut să aibă maximum 88 de bugetari.

De asemenea, super-agenția de stat va dispune de opt autoturisme.

Cine este Mihai Precup, noul șef al AMEPIP

Mihai-Călin Precup, în vârstă de 37 de ani, a intrat în administrația publică în martie anul trecut, când a fost numit secretar de stat în Ministerul Finanţelor, iar un an mai târziu a fost numit în funcţia de secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului.

În 2020, a candidat pentru funcția de senator din partea partidului Pro România, condus de Victor Ponta.

Potrivit CV-ului său, este doctor în investiţii, cu doctoratul obţinut la Universitatea Sorbona din Paris și la Universitatea de Vest din Timișoara. A predat cursuri de politică monetară la Universitatea Sorbona în calitate de cadru didactic asociat.

În luna iunie a acestui an a fost numit membru în Consiliul de Administrație (CA) al Poștei Române și al Băncii Europene de Investiții.

Mihai Precup este președintele Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) începând din 16 noiembrie 2023.

Din 2019 și până în 2022 a fost membru în CA-ul companiei GRIRO SA, care produce mașini și utilaje industriale. De la aceasta a raportat anul trecut un salariu net de peste 38.000 de lei în cele câteva luni până să se angajeze la stat.

Veniturile nete încasate de la Ministerul Finanțelor pentru anul trecut au fost de 92.261 de lei. În plus, a mai încasat puțin peste 1.400 de lei de la Universitatea de Vest din funcția de cadru didactic asociat.

Din servicii de consultanță acordate în Luxemburg a mai câștigat anul trecut suma de 2.500 de euro.

Precup mai este asociat și acționar în firma de investiții Progressio Capital Partners, funcții din care a câștigat anul trecut venituri de peste 12.000 de euro, potrivit declarației de interese publicate pe site-ul Cancelariei Guvernului.

Are un apartament de 50 de metri pătrați în Luxemburg și un apartament de 59 mp în Arad, potrivit declarației de avere completată în vara acestui an. Ambele au fost cumpărate în anul 2017.

Din închirierea celor două imobile a obținut în 2022 venituri de 19.200 de euro, respectiv 9.710 lei.

A declarat că nu are mașini, dar în schimb are conturi, depozite bancare și bani în fonduri de investiții. O sumă totală de aproape 91.000 de euro și peste 10.000 de lei.

A împrumutat firma Progressio Capital Partners cu 1.500 de euro și, cu 9.233 de lei, a împrumutat SRL-ul Max Ryman Capital, care și-a schimbat denumirea în RO Net Infra SRL.

Are un credit imobiliar de peste 327.000 de euro luat în Luxemburg, scadent în 2047, și unul de aproape 14.000 de lei luat de la o persoană fizică.

Victor Moraru, membru de partid cu salarii de 70.000 de euro pe an

Victor Moraru a fost primar al orașului Amara din județul Ialomița, între anii 2000-2016, după care a ocupat un mandat de președinte al Consiliului Județean Ialomița.

Europa Liberă a scris despre Victor Moraru în octombrie 2022 că este prieten cu Marian Neacșu, fost șef al Secretariatului General al Guvernului (SGG).

Un avertizor de integritate declara atunci că Moraru a ajuns să ocupe o funcție de director în SGG fără să susțină concursul pe post.

Din această funcție, Victor Moraru controla toate fondurile din bugetul PNRR alocate pentru reforme și investiții ale SGG, aproximativ 44 de milioane de euro.

Ulterior, Victor Moraru a devenit membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Aministrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Moraru are zeci de hectare de terenuri agricole și câteva mii de metri pătrați de teren intravilan în județul Ialomița, conform declarației de avere completate în vara acestui an.

Acestea i-au generat anul trecut venituri totale de 186.000 de lei (peste 37.000 de euro).

El are în conturi peste 30.000 de euro și aproape 45.000 de lei, dar și un credit de peste 180.000 de lei.

Victor Moraru, fost director general al Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare (DGGDRPC) din Secretariatul General al Guvernului.

A mai declarat că a acordat firmei MIRO IMPEX SRL, în care este asociat, un împrumut de 30.000 de lei (aproximativ 6.000 de euro), conform declarației de interese.

A completat că este asociat la Solar Capital, un SRL producător de energie electrică, și care are datorii de 3,5 milioane de lei, conform termene.ro.

În 2022, a avut venituri de aproximativ 350.000 de lei (aproximativ 70.000 de euro) din salariul de la SGG și din indemnizațiile de membru în consiliile de administrație ale RA-APPS și Eximbank, banca de import-export a României.

De asemenea partidul ProRomânia i-a restituit anul trecut contribuția în valoare de peste 10.000 de lei.

În 2018, pe când era preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, presa locală relata că și-a majorat de două ori într-un an indemnizația lunară, până la cel puțin 20.000 de lei, ca să fie indexată cu inflația.

Ciprian Hojda - acționar la Tesla, Pinterest și NuScale

El a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului din mai 2021 - în timpul guvernării lui Florin Cîțu - până în iunie 2023, când Marcel Ciolacu (PSD) a preluat funcția de premier de la Nicolae Ciucă (PNL).

În vârstă de 42 de ani, Ciprian Cătălin Hojda spune în CV că a lucrat în domeniul bancar în perioada 2003-2021. De asemenea, este membru al clubului Rotary.

Ciprian Cătălin Hojda, fost consilier de stat în Cancelaria fostului premier Nicolae Ciucă.

În 2020 a candidat fără succes din partea PNL la primăria Moisei din județul Maramureș.

În această comună deține mai multe terenuri agricole și forestiere, conform ultimei declarații de avere, din iunie 2023.

Împreună cu soția are o casă de locuit de 234 de metri pătrați în aceeași comună și un apartament de 48 mp în Cluj-Napoca.

Hojda are în conturi și depozite bancare suma de aproape 60.000 de lei, dar a raportat și credite de 25.000 de euro, respectiv 17.000 de lei.

A încasat anul trecut salarii de peste 117.000 de lei (peste 23.000 de euro) din funcțiile guvernamentale.

În declarația de interese a completat că are acțiuni în valoare de câteva mii de dolari la companii precum Tesla, Apple, Virgin Galactic, Pinterest și NuScale Power.

Buget uriaș asigurat de la companiile de stat

În primăvara acestui an, când încă nu ocupa funcția de prim-ministru, Marcel Ciolacu declara că înființarea super-agenției este un angajament prevăzut în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de aderare a României la OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).

Partidul de opoziție USR a acuzat atunci că agenția va fi „o sinecură pentru angajarea” membrilor de partid din PSD și PNL.

Agenția se află în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului - condus în prezent de Mircea Abrudean de la PNL.

Potrivit legii de înființare, super-agenția este finanțată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, provenite din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale anuale ale întreprinderilor publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la finalul anului 2022 existau aproape 1.200 de operatori economici la care statul roman și administrațiile locale erau acționari unici sau majoritari.

În primele nouă luni ale anului trecut, acestea au avut venituri de circa 81 miliarde lei, potrivit datelor Europa Liberă.

AMEPIP și-ar asigura un buget de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) anual prin tariful de monitorizare de 0,1%.

Ce este și ce va face AMEPIP:

• organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului;
• are rolul de a elabora politica de proprietate a statului, care se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul autorităţilor publice tutelare, respectiv de a aplica sancţiuni pentru abaterile identificate;
• are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecţie transparentă şi competitivă pentru numirea membrilor consiliului de administraţie, de a monitoriza, evalua şi controla aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, de a publica periodic rapoarte privind îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanţă, precum şi de a aplica sancţiuni;
• este condusă de un preşedinte, asimilat funcţiei de secretar de stat din punctul de vedere al salarizării, şi de doi vicepreşedinţi, asimilaţi funcţiei de subsecretar de stat din punctul de vedere al salarizării. AMEPIP are un secretar general, înalt funcţionar public, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii;
• preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma derulării unui proces de selecţie competitiv şi deschis organizat potrivit prevederilor prezentei hotărâri;
• mandatul preşedintelui, respectiv al vicepreşedinţilor AMEPIP este de patru ani şi poate fi reînnoit o singură dată;
• numărul maxim de posturi al AMEPIP este de 88, fără demnitari şi numărul de posturi aferent cabinetelor acestora.

AMEPIP a fost înființată în luna iulie, în contextul în care Guvernul se chinuia să țină deficitul bugetar sub control prin reducerea cheltuielilor.