Coaliția PSD-PNL-UDMR se dezice de tentativa de a adopta noua OUG 13. Liderii nu-și mai asumă pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu

Coaliția de guvernare a decis miercuri seara, după votul din Senat care stârnit proteste ale societății civile, să susțină propunerea Ministerului Justiției (MJ) pentru dezincriminarea abuzului în serviciu la pragul de 9.000 de lei. De precizat, că ministerul trimisese proiectul la Parlament fără niciun prag, lăsând la latitudinea aleșilor să-l stabilească. Parlamentarii puterii propuseseră un prag foarte sus, de 250 de mii de lei.

În urma criticilor venite în cascadă în doar câteva ore de la Opoziție, juriști și sociateta civilă, critici determinate de trista amintire a epocii Dragnea și a repetatelor încercări de a promova infama Ordonanță 13, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au ieșit public, aproape simultan, cu mesaje prin care anunțau că retrag propunerea votată, în Senat, chiar de oamenii PSD și PNL.

„În această seară, am decis să susținem propunerea Ministerului Justiției privind pragul de 9000 de lei la infracțiunea de abuz în serviciu. L-am mandatat pe liderul grupului PNL de la Camera Deputaților, Gabriel Andronache, să depună acest amendament în numele Partidului Național Liberal, în vederea susținerii și adoptării lui”, a scris pe pagina sa de Facebook premierul Nicolae Ciucă, președinte al PNL

Aproape în același timp, și liderul PSD, Marcel Ciolacu a anunțat o decizie similară, asumată la nivelul coaliției și pe care a luat-o împreună cu partenerul său de guvernare.

„Am luat act de răspunsul Ministerului Justiției la solicitarea pe care am făcut-o și de propunerea privind instituirea unui prag de 9 mii de lei în ceea ce privește abuzul în serviciu. Coaliția de guvernare va susține propunerea venită din partea specialiștilor din Ministerul Justiției. Am discutat și cu premierul Ciucă și ne vom însuși amendamentele la această lege”, a scris Marcel Ciolacu.

Lucrurile nu au stat așa în prima parte a zilei, când Senatul a aprobat un prag de 250 de mii de lei pentru acuzația de abuz în serviciu. Sub acest prag echivalent cu 50 de mii de euro, funcționarii care încalcă „cu știință” legislația primară urmau să fie doar amendați. Amenda putea fi constatată de polițiști din Ministerului de Interne și avea un termen de prescriere de 5 ani de la data comiterii faptei.

Aceleași reguli erau propuse și pentru funcționarii acuzați de neglijență în serviciu, faptă care se pedepsește în prezent cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

Problemele legii votate de senatori sunt însă mai multe.

Sintagma care golește de conținut legea

Condiția nou introdusă pentru amendarea sau urmărirea penală a unui funcționar public pentru abuz în serviciu este aceea ca el să săvârșească fapta „cu știință”. Adică să știe în primul rând legea și că dacă nu-și îndeplinește o atribuție de serviciu să poată fi sancționat.

Ulterior, în cadrul anchetei, dacă susține că nu știa că trebuie să facă respectivul lucru, că nu știa ce spune legea, lucrarea se clasează.

Proiectul de lege nu îi nominalizează pe cei care au depus aceste amendamente. Ei se ascund în spatele unei formulări generale „amendamente ale membrilor PNL, PSD și UDMR din Comisie, admise cu majoritate de voturi”.

Ce a cerut Ministerul Justiției

Ministerul Justiției a venit cu modificări ale legii pentru a pune în acord mai multe decizii ale Curții Constituționale.

Astfel, forma propusă de guvern a definitiției abuzului în serviciu avea următoarea formulare: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”.

De asemenea, MJ a atras atenția că nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Ce au votat senatorii

După amendamentele introduse de PSD-PNL-UDMR, textul s-a modificat radical.

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului, (...) cauzând astfel o pagubă egală sau mai mare de 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Un alt amendament precizează ce se întâmplă cu funcționarii publici care, prin acțiunile sau inacțiunile care țin de serviciu, aduc pagubele sub echivalentul a 50.000 de euro. Mai exact, ei vor fi amendați.

Funcționarii, amendați de polițiști

Astfel, „constituie contravenție fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului, cauzând astfel o pagubă mai mică de 250.000 de lei ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persone fizice sau ale unei persoane juridice, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei până la 200.000 de lei”.

Articolul mai arată că aceste contravenții se constată de către „ofițerii și subofițerii din Ministerul de Interne, printr-un proces verbal încheiat de agentul constatator”.

Mai mult, termenul de prescripție a constatării, aplicării și executării sancțiunii contravenționale este de 5 ani de la data săvârșirii faptei”.

Aceleași prevederi sunt aplicate și infracțiunii de neglijență în serviciu. Până la 250.000 de lei pagubă, funcționarul public este pedepsit cu amendă. Ce depăște această sumă se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Tăcere pe linie

Care este componența Comisiei juridice a Senatului? Cei mai influenți sunt senatorii Robert Cazanciuc de la PSD și Daniel Fenechiu de la PNL.

I-am întrebat pe cei doi, în scris, cine a propus aceste modificări ale definiției abuzului în serviciu, cum s-a ajuns la suma de 250.000 de lei și dacă această alegere a avut la bază un studiu înainte de depunerea amendamentelor. Nu au răspuns la mesaje.

La fel au procedat președintele Comisiei, liberalul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș și secretarul general, senatoarea Laura Moagher, care nu au dorit să discute pe această temă.

Pe lângă aceștia, comisia este formată din Csaszar Károly Zsolt, Ionel Dănuț Cristescu, Mihaela Claudia Banu, Simina Arina Moș, Ion Cristinel Rujan și Marius Gheorghe Toanchină.

Senatorul USR Virgil Marius Bob ne-a declarat că nimeni nu și-a asumat amendamentele, în condițiile în care ședința din Comisie s-a desfășurat în sistem hibrid, atât fizic cât și online. „Au întrerupt ședința câteva minute, s-au retras cei din coaliție și au revenit cu această susținere”, a declarat Marius Bob.

Ajustarea la inflație

Într-o intervenție la Digi24, senatorul PNL Cristian Țăgârlaș, președintele comisiei juridice, a declarat că pragul de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu a fost stabilit „în coaliție” și comunicat pe mail membrilor comisiei, care și l-au „însușit” și l-au introdus în proiectul de lege.

El a mai spus că nu știe cine a propus valoarea pragului, dar spune că este o decizie politică pe care și-a asumat-o. În privința nivelului, care este mai mare decât pragul de 200.000 de lei, propus în OUG 13 din 2017, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, senatorul a făcut trimitere la inflație și la creșterea prețurilor.

La o oră de la ședința Comisiei Juridice, proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 79 de voturi „pentru” și 25 „împotrivă”. Camera Deputaților este cameră decizională.

Raluca Turcan, deputat PNL, a precizat pe Facebook după votul din Senat că „pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este o greșeală care trebuie corectată la Camera Deputaților”.

„Există două decizii ale CCR care prevăd că este nevoie de un «prag valoric al pagubei» şi o «anumită intensitate a vătămării» dar soluția este să fixăm un plafon modic”, a mai spus ea.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat miercuri după-amiază că „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție”. „Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a mai spus el.

Europarlamentarul Vlad Gheorghe a transmis miercuri că a informat Comisia Europeană despre „ceea ce vor PSD, PNL și UDMR să facă, să vedem ce vor spune comisarii europeni despre noua «inițiativă» a coaliției de guvernare”.

Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL spune că liberalii nu susțin introducerea unui prag. El le-a cerut colegilor din Camera Deputaților să corecteze varianta votată miercuri la Senat și spune că, de la guvern, propunerea legislativă a plecat fără prag. Valoarea de referință de 250.000 de lei vine, de fapt, din zona legislației care reglementează evaziunea fiscală, spune Rareș Bogdan.

Care ar fi consecințele?

„Textele creează un regim mai favorabil persoanelor care au săvârșit infracțiuni atât prin raportare la prevederile actualului Cod penal cât și prin raportare la reglementarea anterioară – Codul penal din 1968. Dezincriminarea parțială atrage legea penală mai favorabilă și, pe cale de consecință, urmează evaluarea impactului fie pentru persoanele care fac obiectul actualelor dosare, fie pentru persoanele aflate în supravegherea serviciilor de probațiune sau pentru cele care sunt private de libertate”, ne-a declarat un specialist în drept din Ministerul Justiției, sub protecția anonimatului.

Dacă legea ar fi trecut în noua formă, instituțiile esențiale din sistemul judiciar ar fi trebuit să reanalizeze atât dosarele de abuz cât și cele de neglijență în serviciu, apoi să aplice legea penală mai favorabilă și să închidă cauzele care nu se încadrează în limitele noii legi.

În februarie 2017, OUG 13 a scos în stradă sute de mii de români.

„Este vizat Ministerul Justiției prin Direcția Naționala de Probațiune, Administrația Națională a Penitenciarelor și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Și anume, cum au de gând să organizeze activitatea instanțelor de executare pentru cei condamnați deja, dar și Ministerul Public, pentru cauzele în curs, pentru a identifica numărul persoanelor care ar beneficia de prevederile noii legi”, mai susține funcționarul ministerial.

În urmă cu șase ani, o inițiativă legislativă asemănătoare asumată de PSD scoatea în stradă sute de mii de români. Pe atunci, OUG 13 promovată de Sorin Grindeanu prevedea un prag de 200.000 de lei pentru ca abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Majorarea la 250.000 de lei a fost justificată de parlamentarii puterii prin faptul că avem o inflație mai mare acum.