CE recomandă statelor membre să scadă consumul de gaze. „Rusia folosește gazul drept armă”

Reducerea consumului de gaz ar urma să asigure menținerea unui stoc adecvat pentru la iarnă, când cererea de gaz va fi mai crescută. Propunerea vizează toți consumatorii europeni, administrațiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie și industria statelor UE.

Potrivit unui raport publicat de Comisie, 12 state membre sunt afectate la momentul actual de o întrerupere parțială sau totală a furnizării cu gaze. În iunie 2022, volumul de gaze provenit dinspre Rusia era cu 30% sub media ultimilor 5 ani.

În vederea reducerii consumului, Comisia Europeană propune un nou regulament al Consiliului (Uniunii Europene, n.r.) ce are ca obiectiv comun pentru toate statele membre ale Uniunii reducerea cererii de gaz cu 15% între 1 august 2022 și 31 martie 2023.

„Dacă acționăm acum, vom reduce impactul negativ asupra PIB-ului (Uniunii Europene, n.r.), prin evitarea acțiunilor neplanificate într-o situație de criză viitoare. Totodată, pașii luați din timp extind eforturile (Uniunii Europene, n.r.) pe termen lung de a atenua grijile de pe piață și volatilitatea prețurilor, dar și de a permite o mai bună proiectare a unor măsuri specifice, eficiente din punct de vedere al costurilor, ce protejează industria”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul CE.

În introducerea sa, Planul avertizează că Europa se confruntă cu posibilitatea unei penurii de gaz cauzată de incertitudinea furnizării din partea Moscovei.

„Rusia folosește gazul drept armă. Trebuie să ne ocupăm de securitatea energetică la nivelul UE. Am învățat de pe urma pandemiei că dacă acționăm uniți, putem adresa orice criză. Așa că haideți să acționăm împreună pentru a reduce consumul de gaz și a garanta o plasă de siguranță pentru toate statele membre UE”, a postat președinta CE, Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Alături de planurile de reducere a consumului de gaz, Uniunea Europeană va căuta, de asemenea, să diversifice aprovizionarea – inclusiv achiziționarea comună – de gaz din surse alternative. Planul îndeamnă țările din UE să continue cu adoptarea surselor de energie regenerabilă, menționând că arderea cărbunilor și a altor combustibili grei este doar o măsură temporară.

Luni, 18 iulie, Uniunea Europeană a semnat un memorandum cu Azerbaidjan pentru dublarea importurilor de gaze din fosta republică sovietică în următorii „câțiva ani”.

Mai multe ONG-uri pe partea de drepturile omului au criticat decizia blocului comunitar de a semna un acord cu Azerbaijanul, în condițiile în care președintele țării, Ilham Aliev, aflat la conducerea țării încă din 2003, a permis de-a lungul timpului suprimarea activiștilor și a presei independente.

Imediat după anunțarea Planului de Comisia Europeană, au început să apară și primele reacții critice la adresa măsurii. Guvernul spaniol a anunțat că se opune reducerii de consum al gazului cu 15%, spunând că măsura nu este „echitabilă” sau „eficientă”, potrivit Le Monde, citat de G4Media.

Criza gazului în UE

Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, fapt ce a atras 6 pachete de sancțiuni din partea Uniunii Europene. Ca răspuns, oficialii ruși i-au amenințat pe cei europeni că vor sista livrările de gazele către UE

Pe 31 martie, Vladimir Putin a semnat un decret prin care îi forțează pe cumpărătorii străini să plătească în ruble pentru gazul rusesc. În caz contrar, Rusia va tăia gazul către statele care nu se conformează cu noua lege.

Primele amenințări s-au materializat la finalul lunii aprilie, atunci când Gazprom a tăiat livrarea de gaze către Polonia și Bulgaria, pe care le-a numit „țări neprietenoase” fiindcă au refuzat plata în ruble. Președinta Comisiei Europene cataloga atunci întreruperea gazului către Uniunea Europeană ca „un instrument de șantaj.”

Pe 11 iulie, Gazprom a anunțat că va sista temporar livrarea de gaze către Germania în vederea efectuării unor lucrări de mentenanță. Teama europenilor era că autoritățile ruse vor folosi din ce în ce mai des de astfel de momente, pentru a-i forța pe liderii europeni să renunțe la sancțiunile economice, ce par deja că ar cauza probleme Moscovei.

Până în prezent, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz către țările Baltice, Polonia, Bulgaria și Finlanda, în timp ce a redus furnizarea gazului către Germania, Danemarca, Olanda și Italia.