Documentul intitulat „Planul de Acțiune pentru Democrația Europeană”, pe care Comisia se pregătește să-l prezinte pe 2 decembrie, afirmă că „UE trebuie să folosească sistematic întreaga paletă de opțiuni disponibilă pentru a contracara operațiunile străine de influență și interferență și să dezvolte opțiunile prin impunerea de costuri împotriva acestor entități”.
Comisia afirmă și că „posibile moduri de acțiune pot fi de la identificarea publică a tehnicilor folosite uzual (pentru a le scoate din uz) până la impunerea de sancțiuni în cazul unor ingerințe repetate”, relatează corespondentul Europa Liberă la Bruxelles.
Este pentru prima dată când un document (încă în stadiu de draft) al Comisiei Europene sugerează posibilitatea de sancțiuni pentru dezinformare. Planul subliniază că informația „poate fi utilizată ca armă” și descrie că „anumite state terțe” (cu precădere Rusia și China) au fost implicate în operațiuni de influențare targetată în contextul pandemiei COVID-19 în UE, vecinătatea sa și la nivel global în așa fel încât să submineze dezbaterea democratică, să exacerbeze polarizarea socială și să își amelioreze propria imagine”.
Îți mai recomandăm Filtru anti-dezinformare, folosit de Facebook în România. Expert: Românii sunt relativ vulnerabili la știri falsePlanul de Acțiune precizează că East StratCom Task Force, o divizie a corpului diplomatic al UE, care monitorizează dezinformarea efectuată de Rusia, a identificat până acum peste 500 de exemple de dezinformări pro-Kremlin doar în contextul COVID-19 și alte peste 10.000 de dezinformări cu context general de când și-a început activitatea în 2015.
O altă sugestie este monitorizarea mai strictă a platformelor online, care „pot fi utilizate pentru operațiuni de diseminare și amplificare de conținut fals sau manipulator și care au fost criticate pentru lipsa de transparență a algoritmilor pe baza cărora distribuie și targetează conținut online”.
În 2018, Comisia Europeană a elaborat un cod de bune practici, la care Facebook, Google și Twitter au aderat voulntar și raportează acțiuni pentru transparența mecanismelor din spatele publicității și a eforturilor de combatere a conturilor false. Rezultatele până acum nu sunt satisfăcătoare în opinia Comisiei Europene.
Îți mai recomandăm Studiu. Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul RoxinLa finele acestui an, Comisia e așteptată să prezinte Digital Services Act (DSA), un set de reguli noi pentru afacerile online în spațiul comunitar. Documentul consultat de Europa Liberă afirmă că „vor fi propuse [prin DSA] noi reguli pentru răspunderea platformelor de a modera conținutul, dar și pentru practicile de publicitate și algoritmi”.
Mecanismul voluntar ar urma să fie și el schimbat, dând Comisiei Europene posibilitatea să „direcționeze eforturile prin acțiuni targetate specifice problemei dezinformării”.