„Atât cei din mediul rural, cât și cei din mediul urban trebuie să urmeze recomandările generale”, atrage atenția expertul european în politici de sănătate, Vlad Mixich. Cu alte cuvinte, reguli de aur rămân, în principal:
- Spălarea frecventă a mâinilor, folosind soluții bazate pe alcool sau apă și săpun;
- În caz de tuse și/sau strănut, acoperirea gurii și a nasului cu tehnica cotului flexat sau cu șervețele de unică folosință, care se vor arunca imediat după folosire și spalarea mâinilor;
- Evitatea contactului fizic cu orice persoană care are febră și tuse;
- În caz de febră, tuse și dificultate de respirație, trebuie anunțat din timp medicul și precizat orice istoric de călătorie întreprins în ultima perioadă;
Totuși, vulnerabilitățile ar putea fi mai mari în mediul rural, chiar dacă acolo, cel puțin teoretic, comunitățile sunt mai mici, iar contactul cu persoane străine este mai redus și atunci oamenii ar trebui să fie mai protejați decât în marile aglomerări urbane.
Principala problemă în mediul rural ar putea fi accesul redus la serviciile medicale, în general, mai explică expertul european în politici de sănătate, „în primul rând pentru că sunt mai departe de cel mai apropiat spital de specialitate, la care se adaugă lipsa de informații, dar și faptul că mulți au tendința să întârzie prezentarea la medic tocmai din cauză că mersul la medic e asociat fie cu o plată suplimentară, fie cu dificultatea de a lăsa pe cineva în gospodărie să aibă grijă de animale”.
Vlad Mixich mai atrage atenția că în cazul coronavirusului este „esențial să ajungi la medic din timp, atât pentru persoana în cauză, cât și pentru familie sau comunitate”.
Îți mai recomandăm Coronavirusul suferă mutații, spun cercetători. Cine sunt mai afectați, bărbații sau femeile?Autoritățile de la București au informat deja că, în condițiile știute până acum, persoanele cele mai vulnerabile în cazul infectării cu noul coronavirus sunt vârstinicii cu multiple afecțiuni asociate, cum ar fi diabet zaharat, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare sau cancer.
Până pe 9 martie, în Italia, statul cel mai afectat de răspândirea noului coronavirus după China, mai mult de jumătate din cazurile de infecție s-au înregistrat la persoane de peste 65 de ani și aproximativ 90% din decese au survenit la pacienți de peste 70 de ani. Deocamdată, s-a înregistrat un singur deces la pacienți cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani și niciunul la persoane sub 40 de ani, arată tot informările oficiale.
Europa, tot mai îmbătrânită
La nivel european, potrivit datelor biroului de statistică european Eurostat, o cincime dintre europeni aveau peste 65 de ani, iar ponderea acestei categorii a crescut în ultimii ani.
Statistica europeană arată că unul din patru italieni avea, la nivelul anului 2019, peste 65 de ani. Italia este urmată în top de:
- Grecia (22%)
- Portugalia și Finlanda (21,8%)
- Germania (21,5%)
- Bulgaria (21,3%)
România se află pe locul 23, cu un procent de 18,5%. Irlanda are numărul cel mai mic de persoane de peste 65 de ani - doar 14% din populație.
Italia, una dintre țările cu cea mai îmbătrânită populație, unde unul din patru italieni are peste 65 de ani, a înregistrat până în prezent 1.016 decese, la 15.000 de contaminări, mai multe decât totalul raportat de următoarele cinci națiuni cele mai afectate în acest moment – Iran (429), Coreea de Sud (66), Spania (86), Franța (61) și Statele Unite (39), conform celor mai recente informaţii. În China au murit 3.000 de oameni, la 80.000 de depistări, însă în ultima săptămână a scăzut rata raportată de regimul de la Beijing de îmbolnăviri.
România, cu toate că statistic este o țară relativ mai tânără decât Italia, având o medie de vârstă de 42 de ani și cu o pondere a persoanelor de peste 65 de ani de 18,5%, nu stă la fel de bine ca restul europenilor la capitolul sănătate.
Cele mai multe decese în România sunt provocate de boli cardiovasculare sau de cancer.
Astfel, boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral reprezentau, luate împreună, peste 550 de decese la suta de mii de locuitori, la nivelul anului 2016. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât la nivelul UE, arată un raport al Comisiei Europene (CE).
Cu toate că numărul de cazuri de accident vascular cerebral s-a mai redus începând din anul 2000, aceasta rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, cu 256 de decese la suta de mii de locuitori, mult peste media UE de 80.
Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, mai ales pe fondul numărului ridicat de fumători, rata mortalității crescând cu aproape 14 % din 2000 până în 2016, potrivit raportului european.
În cazul românilor de peste 65 de ani, aproape jumătate declară că au cel puțin o boală cronică, mai arată raportul CE, incluzând aici infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al colesterolului, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, boala Parkinson, boala Alzheimer, artrita reumatoidă și osteoartrita.
Până în prezent, în România au fost diagnosticate cu noul coronavirus 64 de persoane până la momentul publicării acestui articol și nu s-a consemnat niciun deces. Cele mai multe persoane depistate au vârste cuprinse între 30 și 55 de ani, doar câteva avânt mai mult de 70 de ani. Pacienții au fost depistați în cele mai multe cazuri din rândul populației urbane și doar câteva locuiesc în mediul rural.
Începând cu pacientul 26, România se află în scenariul doi de intervenție, astfel încât autoritățile au luat măsuri mai drastice: au interzis toate evenimentele publice cu o prezență mai mare de 100 de persoane, sistarea exporturilor de medicamente sau decalarea programului de muncă pentru persoanele care se deplasează cu mijloace de transport în comun.
Îți mai recomandăm CORONAVIRUS LIVEBLOG. Date și fapte verificate, din România și din lume