COVID-19: România testează foarte puțin și extrem de restrictiv. Ce se poate face?

La finalul lunii octombrie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunța într-o ședință de Guvern că România a ajuns la o capacitate de 50.000 de teste în fiecare zi. Acest prag nu a fost însă atins niciodată.

În ultima săptămână, numărul zilnic maxim de teste efectuate a fost puțin peste 36.000. În perioada minivacanței de 1 decembrie s-a ajuns chiar la puțin peste 9.000 de teste pe zi.

În plus, în fiecare zi, peste 10.000 de teste (toate RT-PCR) sunt efectuate la cerere, restul fiind în baza definiției de caz.

„În România, nu a existat interes pentru partea de testare”, spune la Europa Liberă Răzvan Cherecheș, profesor universitar de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai.

Problema pe care o identifică este că „noi am avut alegeri în toamnă și avem alegeri și în iarnă. Cu cât testezi mai mult, cu atât găsești mai mult”, subliniază profesorul.

În recomandările tuturor instituțiilor internaționale, europene sau americane se regăsește aceea de a testa cât mai mult. „La noi totul a fost rostogolit pentru după alegeri. Și testările și cazurile par să se disipeze în ceață”, afirmă Cherecheș.

„Dar morții și cazurile de la ATI nu mint”, mai spune Cherecheș.

Ministrul Tătaru: Un test nu este o metodă de prevenție

Ar trebui extinsă capacitatea. Dar cum?

„E clar că trebuie să testăm mai mult”, spune la Europa Liberă un specialist în genetică implicat în procesul de testare, care a dorit să își păstreze anonimatul.

„În primul rând trebuie o coordonare și comunicare mai bună între DSP-uri, entitățile care au nevoie de testare și laboratoare, ca să ajungem să folosim capacitatea pe care o avem. Apoi putem discuta despre aparatură, aprovizionarea cu consumabile și personal ca să extindem și mai mult”, consideră medicul genetician.

Ambii specialiști consultați de Europa Liberă afirmă că definiția de caz din România este prea restrictivă și că, astfel, se pierde un număr important de cazuri pe drum.

„Noi nu testăm contacții direcți cum e în alte țări”, subliniază profesorul Cherecheș. Iar specialistul în genetică spune ferm: „Aș testa toți contacții direcți cel puțin cu teste rapide”.

În ceea ce privește testele rapide antigen, România a început să le utilizeze în triajul epidemiologic din Unități de Primiri Urgențe și Compartimente de Primiri Urgențe din spitale. Pacienții cu test pozitiv sunt izolați și li se confirmă rezultatul cu un test RT-PCR, acesta fiind mai exact.

Conform Ordinului de ministru, pacienții asimptomatici nu sunt testați cu teste rapide, doar cei simptomatici.

„La simptomatici, dacă sunt pozitivi, încărcătura virală e suficientă să vedem că e pozitiv printr-un test rapid”, explică specialistul în genetică.

„Testarea rapidă e o sită cu ochiuri mai largi. Dar dacă undeva nu am capacitate suficientă, e un câștig clar. Cu siguranță am depista mult mai mult și am putea lua măsuri mai rapide”, adaugă acesta.

5 lucruri despre cum testează statul Covid-19

Opțiunea de a crește numărul de teste - chiar cu cele rapide - adăugând contacții direcți ai bolnavilor confirmați se împiedică însă în Direcțiile de Sănătate Publică.

„Anchetele epidemiologice la noi sunt haotice. Peste 48 de ore e perfect inutil să le faci. Sunt mulți oameni care s-au izolat singuri și au fost contactați de DSP la 14 zile. Direcțile nu au oameni, la rectificare nu au fost alocați bani, se lucrează încă pe hârtii, nu digital”, subliniază Răzvan Cherecheș.

Care sunt recomandările ECDC pentru utilizarea testelor rapide?

Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) a emis un set de recomandări pentru utilizarea testelor antigen, în contextul în care numărul mare de cazuri poate duce la suprasolicitarea rețelei de laboratoare RT-PCR și la sincope în aprovizionarea acestora cu reactivi.

Experții europeni subliniază că testele antigen sunt mai rapide și mai ieftine, dar nu sunt atât de eficiente.

Raportat la sensibilitatea și specificitatea testelor RT-PCR, atât ECDC, cât și Organizația Mondială a Sănătății recomandă utilizarea testelor rapide care au cel puțin 80% din sensibilitatea și 97% din specificitatea standardului RT-PCR.

Conform documentului, testele rapide pot fi suficient de sensibile încât să detecteze cazuri presimptomatice sau timpuriu simptomatice (5 zile de la instalarea simptomelor).

ECDC subliniază că testele rapide ar trebui folosite în așa fel încât să se compenseze diferența de sensibilitate, adică în situații de triaj la internare în spital sau la detectarea rapidă a potențialului de infectare al contacților direcți.

Și instituția europeană recomandă confirmarea unui rezultat pozitiv al unui test rapid cu unul RT-PCR.

Important de notat: colectarea mostrelor din nas și gât pentru testul rapid este validată clinic în acest moment doar dacă este efectuată de personal medical specializat. Nici producătorii, nici instituțiile sanitare nu recomandă autotestarea.

Extinderea capacității RT-PCR

Pentru că standardul în materie de testare îl reprezintă metoda de laborator RT-PCR, „în alte state capacitatea privată a fost preluată de stat”, explică la Europa Liberă profesorul universitar Răzvan Cherecheș.

„Pe privat nu îl interesează cine îi dă banii - că e persoană sau că e plată de la instituții publice. S-ar fi putut face și la noi această preluare, dacă politicienii ar vorbi aceeași limbă în situații de criză. Din păcate, nu avem strategii naționale de testare: că vorbim de epidemie sau testare pre- și postnatală pentru apariția bolilor rare sau altele”, spune specialistul în genetică.

Ce au făcut statele europene este ca, odată cu preluarea capacității, să impună testarea după anumite criterii de politică publică sau definiție de caz.

„În România, cineva care își permite și vrea să fie în siguranță se testează de patru ori pe lună. Cine nu are bani, nu poate face asta. Ce se întâmplă e o diluare a incidenței prin faptul că unii se testează repetitiv”, explică Cherecheș.

„Ar fi fost o variantă să se așeze la masă și să vadă unde este expertiză și să acționeze ca atare. Dar noi avem spitale de boli infecțioase care țin de autorități locale și sunt bugetate local. Cum se pot ele dezvolta ca o unealtă regională sau ca parte a unei strategii naționale?”, se întreabă medicul genetician consultat de Europa Liberă.

Cum și cât testează alte țări europene?

Germania:

Capacitatea de testare a Germaniei este în continuă creștere de la începutul epidemiei.

De exemplu, între 7 septembrie și 29 noiembrie (ultima pentru care Institutul Robert Koch a furnizat date), capacitatea de testare a Germaniei a crescut de la aproxamtiv 217.000 la 313.000 de teste zilnice.

Deși capacitatea este în continuă creștere, numărul de laboratoare fluctuează.

La începutul lui noiembrie, de pildă, erau 184 de laboratoare care transmiteau rezultate către autoritățile sanitare. La final de noiembrie, numărul scăzuse la 169 de laboratoare.

Germania folosește teste rapide antigen pentru testarea gratuită a personalului din diverse instituții sanitare și centre rezidențiale sau vizitatori ai acestor instituții.

Direcțiile trasate de Institutul Robert Koch spun că persoanele simptomatice sau contacții direcți nu se testează cu teste rapide decât în situații excepționale în care capacitatea PCR este redusă sau când rezultatele trebuie primite de urgență.

Un test antigen pozitiv trebuie confirmat obligatoriu cu un test PCR.

Marea Britanie:

În Marea Britanie, datele statistice publicate arată un mix de testări pe așa numite „piloane”.

• Pilonul 1 - Teste efectuate în sistemul sanitar
• Pilonul 2 - Programul de testare derulat de Guvern
• Pilonul 3 - Teste de anticorpi
• Pilonul 4 - Programul de supraveghere

Între 24 și 28 noiembre, numărul mediu de teste efectuate zilnic este de peste 310.000 în fiecare zi.

Apoi, următoarele două zile, numărul a scăzut la peste 210.000

Capacitatea de testare a Marii Britanii, așa cum arată datele oficiale cumulate pe toți cei patru piloni, este de aproape 700.000 de teste în fiecare zi - nivelul din data de 30 noiembrie.

Testele rapide sunt utilizate în Marea Britanie cu precădere în situații de triaj epidemiologic sau când capacitatea PCR este redusă / termenul de livrare al rezultatelor este prioritar.

Polonia:

În ultima perioadă, numărul minim de teste zilnice efectuate în Polonia este de circa 35.000 - nivel din data de 16 noiembrie. În 6 noiembrie, autoritățile poloneze raportau peste 82.000 de teste efectuate.

Testele rapide au fost autorizate ca modalitate de diagnosticare în Polonia pe 31 octombrie. Principalul domeniu de aplicare este triajul în Unitățile de Primiri Urgențe.

Câte din testele efectuate sunt rapide și câte sunt PCR nu se poate stabili cu exactitate din date publice, pentru că raportarea nu este defalcată.

În total, Polonia are 465 de puncte de testare de tip drive-thru.