Faptul că România nu are un acord cu Comisia Europeană pentru finanțarea voucherelor pentru populația vulnerabilă, așa cum a dezvăluit Europa Liberă, nu îl surprinde pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
Pentru Programele Operaționale (2014-2020) în derulare în România există deja o supracontractare de 150%. Și chiar dacă banii pentru proiecte nu au fost decontați încă, acestea nu pot fi pur și simplu lăsate deoparte.
Mai ales că este vorba de proiecte importante, de canalizare, digitalizarea educației și investiții în infrastructura rutieră și de metrou, a subliniat Cristian Ghinea, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Exclusiv | România nu are un acord cu UE pentru finanțarea voucherelor de 50 de euro promise populațieiÎn privința finanțării voucherelor din programe pregătite pentru viitorul exercițiu financiar european (2021-2027), intenția ar fi trebuit prefațată de negocieri concrete și de analize care să convingă Comisia Europeană.
„Este pur și simplu un PowerPoint prezentat de Ciolacu la o conferință de presă, asta nu e programare serioasă. Dacă Comisia acceptă chestia asta, sunt 'papagali' și ei, dar nu o să accepte acest proces”, spune Ghinea despre pachetul de măsurio economice anunțat luni de Coaliția de guvernare.
Europa Liberă: Europa Liberă a dezvăluit că pentru decontarea voucherelor în cadrul programului „Sprijin pentru România”, anunțat de Guvern ca urmând să fie susținut din bani UE, nu există niciun acord de finanțare cu Comisia Europeană. Ce se poate face în acest moment?
Cristian Ghinea: În primul rând este o 'mârlănie' pe care România, ca stat, o face. Toate aceste programe sunt co-gestionate de România și de Comisia Europeană. Deci noi nu ar trebui să facem schimbări în programe fără a avea alături Comisia Europeană. Este complet ridicol că șefii Coaliției și primul-ministru anunță un program de 1 miliard de euro (suma estimată pentru vouchere, n.red.) fără a avea acoperirea Comisiei Europene.
Au anunțat că vor da, de pildă, din Programul Operațional pentru ajutorarea persoanelor defavorizate. Acest program a fost, din 2014 încoace, de 580 de milioane de euro. Cei mai mulți bani s-au consumat, ce am reușit noi să dăm în pandemie, acele pachete calde către vârstnici izolați - a fost o politică foarte bună a statului român - tot de aici a fost finanțat. Anul trecut am reușit să modificăm în dialog cu Comisia Europeană programul, pentru alocarea a 12 milioane de euro, pentru copii săraci cu risc de abandon școlar. Suma a fost aprobată, dar programul nu a mai continuat, nu au fost în stare să mai și dea acești bani.
Europa Liberă: O ajustare cu o sumă mult mai mică, totuși, decât cea vehiculată acum...
Cristian Ghinea: Dar așa se face, dacă tu ai un parteneriat cu Comisia, vorbești, agreezi și duci la capăt. Mai mult chiar, spune ministrul Boloș (Marcel Boloș, ministrul interimar al Fondurilor Europene, n.red.), în interviul acordat Europei Libere, că există două posibilități: fie se dau din Programele Operaționale curente, ce a mai rămas de cheltuit, fie se dă din exercițiul european viitor, din Programul Operațional de Incluziune Socială (POIDS - Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială).
Prima este o bazaconie și a doua este o tâmpenie.
Europa Liberă: Explicați, vă rog...
Cristian Ghinea: De ce este o bazaconie să găsești mai mult de 1 miliard de euro din Programele Operaționale curente? Pentru că nu ai de unde. Programele Operaționale curente sunt supra-contractate, la nivel de 150%. El spune că doar jumătate din bani au venit în România și aici are dreptate, dar problema este că mai mult decât jumătatea cealaltă sunt deja proiecte contractate, pregătite, pentru rețele de canalizare, pentru multe alte lucruri... Acești bani (necheltuiți încă, n.red.) nu stau așa, în aer.
Ministerul ar trebui să duduie, ca noi să închidem și să ajungem la absorbție 100% (pentru perioada de programare 2014-2020). Nu uitați că data trecută am închis la 98% absorbție, pentru că a duduit Ministerul în 2016, astfel încât în 2017 s-a închis cu acest procent. A fost până la urmă un succes, chiar dacă toată lumea se plângea de absorbție, România a închis cu 98%, pentru exercițiul 2007-2013.
Acum suntem în exercițiul 2014-2020, care beneficiază de plus 3 ani; suntem înainte de anul trei și Ministerul ar trebui să duduie, să intre banii de pe aceste programe, de obicei la sfârșitul acestei perioade intră cei mai mulți bani. Acești bani vor intra în țară pe programele contractate, nu poți să zici că nu le mai faci pe astea, nici nu ai contractual cum să le oprești, sunt contracte în curs.
Cristian Ghinea a fost ministrul al Fondurilor Europene.
Europa Liberă: Deci chiar dacă banii nu au fost utilizați efectiv, e exclus să se renunțe la unele dintre aceste proiecte?
Cristian Ghinea: Hai să vedem ce alegem: tăiem proiectul de canalizare din județul Olt, sau din județul Constanța? Tăiem programele de digitalizare de la Ministerul Educației? Adică nu poți să zici 'stop' la niște proiecte care sunt în curs.
Și atenție, oricum avem o problemă de acoperire, pentru că dacă toate aceste proiecte ies, avem, repet, o rată de contractare de 150%. Dar oricum, asta o faci tot în agrement cu Comisia, că asta înseamnă să modifici programele, iar Comisia poate să spună 'nu'. Te-ai angajat tu ca stat român să faci anumite chestii, fă-le pe alea. Cum să zici stop la contracte în curs, că 'ne-a venit nouă o idee'.
Europa Liberă: Dar câtă vreme aceste proiecte, fie și contractate, nu sunt și realizate, în ce măsură toate mai sunt și fezabile? Probabil unele au un grad mare de întârziate...
Cristian Ghinea: Sunt și proiecte întârziate, dar pe care dacă le oprim, dăm banii înapoi și statul român nu are cum să dea toți acești bani. Dacă ele nu vor fi făcute până în 2023, pot fi fazate, să fie transferate pe următorul exercițiu bugetar.
Ideea că tu scoți din priză niște bani contractați, așa ca la o mașină la care i se oprește motorul, este o tâmpenie. Nu funcționează așa. Problema este că Boloș i-a mințit pe oamenii ăștia. Acesta este talentul lui, să vândă 'gogoși' oamenilor politici, care se înamorează de o idee și se fac de râs, anunță public ceva.
Europa Liberă: Deci susțineți că banii UE vizați pentru acoperirea cheltuielilor pentru vouchere sunt deja alocați pentru alte proiecte?
Cristian Ghinea: Am o analiză pe rata de supracontractare, toate programele operaționale sunt supracontractate, ce oprim, metroul către Otopeni, de pildă?
Costă enorm, este contractat de acolo. Oprim nu știu ce autostradă, sau nu știu ce rețele de gaz pe care vrem să le facem prin POIM? Investițiile în spitale pe care le-am făcut în pandemie? Toate alea sunt pe programe în derulare, cu contracte semnate.
Europa Liberă: Domnul Boloș spune că sunt mai multe țări care au solicitat o flexibilizare a fondurilor din exercițiul financiar în curs...
Cristian Ghinea: Una este flexibilizare, să poți să mai muți banii între programe și alta să inventezi noi bani. Domnul Boloș a inventat 1 miliard care nu există. La fel cum a făcut când era ministru (ministru 'plin' al Fondurilor Europene, 2019-2020, n.red.), au dat comunicat de presă fix așa: Marcel Boloș, 1 miliard de euro pentru gaze.
Unde e miliardul pentru gaze? A lansat apoi sesiune pentru doar 200 de milioane, restul de 800 de milioane s-au pierdut pe drum.
Îți mai recomandăm Ce spune Opoziția despre pachetul de măsuri anunțat de Guvern: „Prea puțin, prea târziu, prost făcut”Europa Liberă: Cât de viabilă este ideea de a accesa bani din viitorul exercițiu european?
Cristian Ghinea: A doua idee, de a lua bani din Programul Operațional de Incluziune Socială (POIDS), ei bine și acel program este negociat de un an și jumătate cu Comisia Europeană.
L-a negociat și domnul Boloș când era ministru (Marcel Boloș a fost ministru al Fondurilor Europene între 2019-2020), l-am negociat și eu, când eram ministru și am trimis a doua formă a programului, POIDS, la Bruxelles. Aveam speranțe că dacă va fi un Program Operațional aprobat rapid, acesta ar fi fost.
Programul are toți banii calculați, la virgulă, cât anume dăm pentru centrele pentru copii defavorizați, pentru abandonul școlar, pentru persoanele cu handicap, cât dăm pentru diverse alte programe. Nu poți să desființezi pur și simplu ceva deja negociat, care e bazat pe un calcul strategic, pe analize, de risc, de risc social.
Nu poți să scoți așa, 'din burtă' miliarde, miliarde. Și ar fi mare păcat, pentru că POIDS este un program bun, recunoscut ca atare de societatea civilă și de Comisie și nu putem să îl stricăm așa, pur și simplu, dintr-o idee politică. Deci Comisia nu va accepta nici în ruptul capului, nici prima variantă, nici a doua variantă.
Apropo, ei sunt într-o mare întârziere cu aprobarea noilor Programe Operaționale, nu vorbește nimeni dinspre subiectul ăsta.
Europa Liberă: Ghidurile de Finanțare nu au ieșit încă...
Cristian Ghinea: Nu au ieșit pentru că nu sunt aprobate Programele de către Comisie, e un proces de negociere, cum a fost la PNRR. Ce am făcut eu la PNRR în opt luni, trebuia să facă rapid pentru Programele Operaționale, de atunci de când am plecat noi (USR, n.red.)
Europa Liberă: Să înțeleg că de fapt nu sunt finalizate negocierile?
Cristian Ghinea: În niciun caz nu sunt gata negocierile și tu nu ai început să discuți cu cei de la Comisie (Comisia Europeană, n.red.), anunți public... România va fi într-o poziție penibilă de negociere. Se duce Boloș la Bruxelles, pe baza a ce? Ce analiză spune că aceste vouchere sunt justificate?
Europa Liberă: Dânsul a făcut trimitere la unele discuții, mai degrabă informale, la nivel de personal tehnic, cu cei din Comisia Europeană...
Cristian Ghinea: Nu poți să anunți ca Guvern marele program social, pe baza unor discuții informale, pe care mă îndoiesc că le-a avut, dar și dacă a fost așa, ce să analizeze tehnic?
Nu așa se face în politica unui stat normal la cap. Întâi faci analizele, vezi unde este nevoia, după care negociezi formatul cu Comisia, după care anunți ceva, nu? E ca și cum anunț eu că fac nuntă și că o să îmi iau casă și mașină și abia apoi mă gândesc, că 'stai un pic, de unde iau banii?"
Îți mai recomandăm Improvizație cu voucherele de 50 de euro. Ministrul Muncii explică cum se vor împărți banii de la 1 iunie
Europa Liberă: Vedeți vreo soluție pentru finanțarea voucherelor din bani UE, totuși? Există vreo pârghie în acest sens?
Cristian Ghinea: Nu, nu au cum să acopere la nivelul ăsta de investiții, din programele operaționale curente - oricum e foarte greu să se închidă, la rata de supracontractare mare - iar Programele Operaționale viitoare sunt parte din procesul de negociere cu Comisia Europeană, care e în curs...
Europa Liberă: Dacă negocierile tot nu sunt încheiate, nu se pot face anumite corecții?
Cristian Ghinea: Păi nu ar trebui înainte să propunem? Procesul de programare înseamnă să ai analize, să te duci cu ele la Comisia Europene, să negociezi împreună, să ai un document strategic prin care arăți ce vrea România să facă, pentru că vorbim de bani pe 9 ani și după aceea să ai OK-ul acelor oameni pentru programul operațional.
Neavând acest proces de dialog și analiză, este pur și simplu un PowerPoint prezentat de Ciolacu la o conferință de presă, asta nu e programare serioasă. Dacă Comisia acceptă chestia asta, sunt papagali și ăia, dar nu o să accepte acest proces.
Politicienii români nu înțeleg toate lucrurile astea, ei cred că fondurile europene sunt așa, un fel de pușculiță, te uiți la TV, îți vine o idee și dimineață deschizi pușculița fondurilor europene. Se dovedesc limitați și nu înțeleg că un proces de programare se întinde pe ani de zile și trebuie să ai documente strategice la bază, sau recomandări de țară, sau rapoarte de țară ale Comisiei, care să spună 'avem această problemă, hai să căutăm soluția cea mai bună, facem consultări'.
Dar consultările înseamnă și în Comisia Europeană, nu poți să vii pur și simplu și și să zici 'vreau atâția bani pentru vouchere'. E un proces foarte prost, eu nu zic că va reușit, măcar parțial, să înghesuie acolo, în POIDS, anumite sume, dar nu cât au estimat ei, aproape 1 miliard de euro pe vouchere...
Europa Liberă: Din tot ce ați spus, rezultă că în fapt anunțul acestui program se bazează aproape exclusiv pe o decizie politică. Pornind de aici, putem anticipa că se va forța mâna Comisiei?
Cristian Ghinea: Orice fel de schimbare de program trebuie negociată ca atare, altfel nu ai bază legală să cheltui bani. Domnul Boloș (în mandatul din 2019-2020) a lansat Măsura 3, fără bază legală, a trebuit să schimbăm programul retrospectiv, ceea ce a fost penibil pentru România, să mă apuc să schimb programul pe niște OUG-ri date deja. Au zis și ei (Comisia, n.red.) 'hai să găsim soluția', am schimbat măsura, care e din nou blocată, nu e lansată nici acum în piață. Firmele stau să aștepte Măsura 3, redenumită 4.1.1, dar nu se întâmplă nimic.
Se pot face negocieri, după ce anunți, dar de ce ai face asta? Ca să iasă domnul Ciolacu bine la prime-time? Asta nu este o recomandare de țară, nu este o necesitate pentru România să dea bine Ciolacu la televizor. Este o tâmpenie, de politruci care nu înțeleg nimic din proces și de un om care se pune preș în fața lor, mințind efectiv.
Îți mai recomandăm Cum a confiscat Ciolacu anunțul prin care Coaliția a anunțat măsuri sociale. Sociolog: „Are un ascendent în fața premierului”Europa Liberă: Există și alte componente care ar urma să fie finanțate din fonduri UE, cum sunt granturile pentru IMM-uri și acoperirea unei părți a costurilor generate de creșterea prețurilor materialelor de construcții. E mai fezabilă în aceste cazuri susținerea cu bani UE?
Cristian Ghinea: Pentru IMM-uri există deja un mecanism, Programul Operațional Competitivitate / Instrumente Financiare, deci nu au făcut decât să anunțe ceva ce era deja negociat, o 'șmecherie' de PR.
Pe partea de materiale de construcții, noi am lucrat la o OUG de ajustare a costurilor materialelor din domeniu. Am creat mecanismul legal prin care se putea ajusta fondul acesta de construcții, pentru că erau foarte multe firme care ziceau 'nu mai jucăm, s-au scumpit materialele și abandonăm proiectele'.
Există așadar mecanismul legal, nu au inventat nimic, trebuie doar să pună bani. Dacă îi pun de la buget, trebuie să indice sursa bugetară, dacă îi pun de la fonduri UE, trebuie să fie pe mecanismul corespunzător, să fie bine justificați, este un algoritm prin care constructorul poate să ceară de la beneficiar acoperirea cheltuielilor; dacă se justifică tehnic, cu rapoartele de expertiză, se pot obține.
Europa Liberă: Domnul Boloș a mai declarat că oricum mai întâi vor fi cheltuiți bani de la buget, iar în cazul proiectelor cu fonduri UE, sumele vor decontate ulterior. Se pot realamente cheltui mai întâi bani și doar după aceea să faci demersurile necesare?
Cristian Ghinea: Acesta este deja a treia variantă, poți încerca să îi pui pe cei de la Comisie în fața faptului împlinit, dar trebuie să ți-o accepte și ei.
Se numesc proiecte retrospective, nu e nici acesta un lucru inventat acum; e un mecanism uneori bun, doar că trebuie folosit cu măsură și în funcție de caracterul unor măsuri, pentru care nu ai avut timp să parcurgi tot procesul, dar nu este cazul acum, pentru că puteau foarte bine să facă o discuție la nivel politic, nu la nivel tehnic, dacă era o prioritate să lansezi pachetul social.
Europa Liberă: Din punct de vedere social și economic, câtă nevoie avea România de un astfel de program amplu de sprijin?
Cristian Ghinea: Depinde, acest program nu este un program, nu are coerență, cum are PNRR-ul.
PNRR-ul a însemnat câteva mii de pagini de analiză, soluții, cum se 'pupă' unele cu altele, care este procentul dimensiunii verzi, acela este un program. Asta e o listă de intenții, de măsuri lansate de pe un PowerPoint, fără legătură una cu alta. Care e legătura dintre partea de IMM-uri, legitimă și care există la fonduri și fertilizarea in-vitro? Sunt pur și simplu idei culese, ceea ce le-a venit celor de la PSD seara...
Europa Liberă: Există totuși măsuri, în sfera socială, cărora le vedeți utilitatea? A existat și acest argument, că românii vin după doi ani de pandemie, a fost apoi creșterea facturilor, iar acum războiul din Ucraina.
Nu spun că nu era nevoie, dar de ce să nu lăsăm banii la oameni? Pe analiza noastră, statul încasează cel puțin 10 miliarde de lei pe an în plus, din creșterea prețurilor la energie. Pentru că mai mult din jumătate din prețul la energie se împarte între TVA și accize, în cazul carburanților.
Noi am propus ca banii ăștia să rămână la oameni și la firme, să reducem TVA-ul, cel puțin, astfel încât fiecare român în loc să plătească 100 de lei la energie, să plătească 83 de lei. În loc de asta, Guvernul zice 'nu, luăm toți banii care sunt în plus, la buget, după care dăm diverse vouchere, diverse chestii'.
Este nevoie de intervenția statului, dar ei aleg cea mai proastă modalitate, în care statul ia banii după care îi distribuie printr-un mecanism foarte greoi. Și anunță că jumătate sunt pe fonduri europene, ceea ce este o butaforie. Sună bine, dar dacă analizezi atent, este o prostie.
IMM-urile, care sunt lovite de creșterea prețurilor la energie, ar fi preferat să plătească mai puțin la energie, nu să facă dosare peste dosare, ca să le dea statul o 'bucată' din bani. Aceasta este o logică veche, în care statul îți confiscă banii, după care îi dă preferențial înapoi, fie pe 'pilăraie', fie în funcție de cine se pricepe mai bine să facă un dosar complicat.
Europa Liberă: În concluzie, vedeți totuși vreun plus din tot acest program, așa cum a fost anunțat? Măcar faptul că este primul plan amplu de măsuri sociale și economice anunțat în mod concertat de coaliție?
Cristian Ghinea: Este un exercițiu politic de imagine. Unele măsuri, rezonabile, existau deja, iar altele, care sunt doar anunțate pe gură, fără detalii, când le iei la puricat, vezi că sunt foarte șubrede. Cum sunt acestea, cu fonduri europene.