Cum riscă statul român să ajungă să trăiască de azi pe mâine

„În 2019, salariile reprezintă 12% din PIB, iar cheltuielile cu asistența socială împreună cu pensiile sunt în jur de 11% din PIB. Dar acestea din urmă vor crește puternic anul viitor și vor ajunge la 14%-15% din PIB”, explică Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal.

Punctul de pensie a crescut cu 15%, de la 1.000 de lei la 1.265 de lei în septembrie 2019, când a intrat în vigoare noua lege a pensiilor. Următoarea creștere masivă este prevăzută pentru septembrie 2020. Atunci punctul de pensie ar urma să ajungă la 1.775 de lei, însemnând o creștere de 40%.

Această prevedere a fost menținută și de pactul propus de premierul Viorica Dăncilă partidelor parlamentare în urmă cu aproape două săptămâni. Susținând că Pactul are ca scop „bunăstarea românilor”, PSD le cerea astfel partidelor să nu se atingă de legea pensiilor.

În aceste condiții, aproape tot ceea ce încasează statul român din taxe și impozite va fi direcționat către pensii și salarii. Dacă în 2020 lucrurile sunt încă la limită, fiindcă pensiile și salariile reprezintă cumulat 23% din PIB, în timp ce gradul de colectare este de 26%, majorarea cu 40% a pensiilor începând cu luna septembrie 2020 va pune probleme mari bugetului. Dacă acest calendar al majorărilor rămâne nemodificat, atunci decontarea se va face în 2021, când se va resimți pentru tot anul impactul creșterii pensiilor.

Economistul-șef al Raiffeisen atrage atenția că, deja, salariile sunt la un nivel foarte înalt, în acest moment, reprezentând 12% din PIB, versus o medie europeană de 10% din PIB, în condițiile în care România are venituri din taxe și impozite mult mai mici: de doar 26% din PIB, în timp ce media europeană este de 40% din PIB.

„Dacă se va produce și acea creștere de 40% prevăzută pentru anul viitor, cheltuiala cu pensiile se va duce la peste 14% din PIB și dacă adăugăm și salariile înseamnă că, în 2021, ar insemna un 26% din PIB numai din salarii si pensii. Practic, toate veniturile din taxe și impozite pe care le avem. E un „no go”. E imposibil de gestionat”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru.

Impasul este cu atât mai mare cu cât 2020 este an electoral, iar orice măsură nu ar putea fi luată decât după ultimele alegeri de anul viitor, fiindcă orice altă măsură luată înainte, chiar dacă ar fi corectă din punct de vedere economic, s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva celor care o propun, susțin economiștii.

„Nu se poate supraviețui pe termen lung dacă toate veniturile statului se duc pe pensii și salarii, fără investiții, fără alocări către educație, sănătate sau apărare. Răspunsul e clar: pe termen lung nu se poate, iar pe termen scurt te poți împumuta”, argumentează, pentru Europa Liberă, analistul economic Dragoș Cabat.

Deocamdată, datoria publică a statului este una dintre cele mai mici din UE, totuși contractarea de împrumuturi nu este sustenabilă pe termen lung, este de părere analistul economic, care subliniază că „trebuie o schimbare structurală a veniturilor bugetare”.

Astfel, în opinia sa, o soluție ar putea fi mărirea nivelului taxelor. Acest lucru ar duce însă la scăderea creșterii economice deoarece „taxe mai mari, într-o țară care are oricum un nivel de taxare al muncii mare, duce rapid la scăderea nivelului de trai al oamenilor, cu un impact mai mare mai ales pentru oamenii care au venituri mici”.

O altă soluție ar fi creșterea gradului de colectare. „În teorie sună bine, dar practica ne omoară. Nu s-a reușit acest lucru, de 30 de ani”. Acest proces ar fi oricum unul de durată, care ar însemna, mai întâi reformarea și digitalizarea ANAF.

În opinia lui Dragoș Cabat această variantă a îmbunătățirii sistemului de colectare este un proces de durată dar „trebuie început, chiar dacă nu durează trei luni, ci câțiva ani până se vor vedea rezultate clare. Dacă nimeni nu o începe niciodată, nici nu se va întampla vreodată. Ține de vointa politică”.

O altă măsură ar fi crearea unui aparat bugetar mai suplu, însă și acest proces ar fi unul de durată. Ionuț Dumitru atrage atenția că, privind strict la cifre, aparatul bugetar nu este supradimensionat raportat la populație, însă este mare raportat cu numărul de contribuabili la buget.

„Este mare ca efort financiar, dar problema este structurală și trebuie gândită o formulă de raționalizare a sistemului bugetar pe criterii obiective: adica sa facem ceea ce numim de multi ani reforma administratiei publice – să spunem de câți oameni are nevoie instituția X sau Y – o localitate, un spital, o școală, diverse instituții publice”, adaugă el.

Pe de altă parte, fostul șef al Consiliului Fiscal subliniază că deocamdată „timpul nu este pierdut”, iar în opinia sa „un Guvern responsabil ar trebui să reconsidere creșterea pensiilor de 40% din septembrie anul viitor, dar chiar și așa oricum bugetul este supratensionat deja, încă de anul acesta”.

Avertismente legate de riscurile pe care le presupune creșterea pensiilor și salariilor au venit și de la Comisia Europeană și de la FMI. În raportul din primăvară, de pildă, Comisia Europeană atrăgea atenția că, anul viitor, deficitul bugetar este estimat că va ajunge la 4,7% din PIB, mai ales din cauza deteriorării cheltuielilor cu pensiile, generată de creșterea punctului de pensie

În cazul în care majorarea de pensii intră în vigoare, acestea nu vor mai putea fi reduse, atrag atenția economiștii amintind de o decizie a Curții Constituționale din 2010, potrivit căreia pensiile bazate pe contributivitate nu pot fi tăiate.

„Va fi complicat la anul. E greu să îi explici unui cetățean că nu ai ce face și o să îi tai salariul sau să dai bugetari afară sau orice ai face. E greu să explici ca tu faci acest lucru pentru că politica PSD din ultimii trei ani a fost greșită”, mai punctează Dragoș Cabat.