Diplomația română răspunde pentru prima dată pe un ton ferm acuzațiilor venite de la Moscova, după ce președintele Klaus Iohannis a trimis Strategia Națională de Apărare pentru următorii patru ani la Parlament spre adoptare. În premieră, un astfel de document strategic descrie clar și direct „agresivitatea” Rusiei, iar România nu se mai ascunde în spatele unor sintagme vagi.
Ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-a spus că felul în care apare Federația Rusă în această Strategie n-ar trebui să fie „un motiv de surprindere", pentru că este efectul „comportamentului cunoscut" al părţii ruse în regiune din ultimii ani. Este vorba în primul rând despre anexarea Crimeei în 2014 și despre conflictul de la granița de est a Ucrainei din regiunea Donbas, întreținut de Moscova, potrivit diferitelor rapoarte internaționale.
Secretarul de stat pentru Afaceri strategice, Dan Neculăescu, i-a spus vineri înaltului diplomat rus că „acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul poziţiilor comune adoptate la nivelul NATO şi al Uniunii Europene".
Cu o zi înainte, Valery Kuzmin a precizat într-o conferință de presă că Rusia „nu urmăreşte niciun fel de scopuri agresive, nici în bazinul Mării Negre, nici faţă de România, nici la nivel global" și că unele acţiuni ale ţării sale în regiunea Mării Negre sunt corelate cu „ceea ce se întâmplă, de exemplu, la Deveselu", acolo unde se află scutul american antirachetă aflat sub umbrela NATO.
Ambasadorul Kuzmyn a fost chemat la sediul ministerului român de resort, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarant că asocierea Rusiei în Strategia Națională de Apărare a Țării cu „sursele problemelor globale” nu este ceva nou, că Occidentul folosește demult acest truc „pentru a ocoli recunoaşterea propriilor defecte, greşeli şi probleme" și că Bucureștiul i-ar fi plagiat pe americani în acest document, ceea ce ar demonstra în viziunea Moscovei „un deficit de gândire independentă în rândul politicienilor români":
„Este evident, noua versiune a strategiei românești va fi folosită pentru consolidarea prezenței militare a SUA și NATO în Marea Neagră. Astfel, Bucureștiul, în loc să se afirme independent, aşa cum scriu ei, „ca furnizor de stabilitate”, îşi aduce propria contribuţie la creșterea în continuare a tensiunilor și a neîncrederii în regiune”
Pentru prima dată într-o Strategie Națională de Apărare a României se vorbește direct despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse” și despre „acțiunile de militarizare a regiunii Mării Negre și de tip hibrid” desfășurate de Moscova. Documentul a fost conceput sub egida președinției române de specialiști în securitate națională, este gândit pe o perioadă de patru ani și urmează să fie adoptat de Parlament.
Strategia vorbește despre „atitudinea și acțiunile Federației Ruse, de încălcare a normelor dreptului internațional”, care „generează perpetuarea și extinderea divergențelor cu unele state occidentale și NATO”. Este notat și „potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive și agesivității Federației Ruse din ultimii ani și al perfecționării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează”.
De asemenea „Federația Rusă contribuie la deteriorarea stabilității regionale” și își consolidează „propriile capabilități militare ofensive în Marea Neagră ” și crează un „sistem de interdicție regională și restricționare a accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic și contrabalansarea acțiunilor de dezvoltare a capabilităților militare aliate pe flancul estic al NATO”. Toate acestea, precizează Strategia Națională de Apărare „reclamă o postură națională de apărare consolidată” și descurajare Rusiei cu sprijinul aliaților.