Liderii Alianței USR PLUS, Dacian Cioloș și Dan Barna, au discutat, vineri, cu prim-ministrul Ludovic Orban despre ce priorități are Guvernul în perioada următoare.
Cei doi lideri USR PLUS au mers la întâlnire cu o listă amplă de subiecte, pe marginea unora dintre ele, cum ar fi abrogarea recursului compensatoriu sau desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților, apărând deja opinii critice în interiorul USR.
Principalele teme discutate cu Orban au fost, potrivit unui comunicat de presă al Alianței:
- reintroducerea alegerilor în două tururi pentru primari și președinți de consilii județene,
- anularea recursului compensatoriu,
- desființarea secției speciale de anchetare a magistraților,
- modificarea legilor electorale privind diaspora,
- impozitarea pensiilor speciale,
- modificarea radicală a PNDL,
- stoparea tăierilor ilegale de lemn,
- prezentarea sistematică a stadiului în care se află proiectele de investiții,
- alegerile anticipate.
”Am susținut guvernul PNL pentru îndeplinirea unor obiective critice pentru societatea românească astăzi, nu pentru funcții sau alte beneficia (…) Responsabilitatea noastră primară e către cei care ne-au trimis în Parlament și asta ne obligă să comunicăm cu guvernul. Asta nu înseamnă că PNL sau premierul primesc un cec în alb”, a declarat Dan Barna.
Îți mai recomandăm Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: Guvernul nu va desființa ”peste noapte” Secția Specială și nu va abroga recursul compensatoriuDacian Cioloș a spus că temele discutate cu prim-ministrul Orban reprezintă „prioritățile pe care ni le-au transmis alegătorii noștri“ și că USR PLUS va monitoriza „realizarea acestor deziderate” și va avea „întâlniri periodice” cu Ludovic Orban. „Ne-am arătat disponibilitatea de a veni și cu soluții pentru deblocarea acestor probleme“, a declarat Dacian Cioloș.
Într-un alt comunicat de presă, transmis joi seara și intitulat „USR critică primele decizii ale ministrului Justiției”, Uniunea Salvați România s-a arătat nemulțumită de anunțul privind amânarea abrogării legii recursului compensatoriu și desființarea Secției Speciale, dar și de faptul că Predoiu a anunțat că declanșează concursurile de numire a noilor procurori șefi, fără să modifice legea în acord cu recomandările europene.
Îți mai recomandăm Primul diferend Orban-Predoiu pe recursul compensatoriu. Orban vrea soluții pentru abrogareCe susține USR
”USR consideră că abrogarea legii recursului compensatoriu este o urgență, peste 20.000 de deținuți au fost deja eliberați din închisori înainte de ispăşirea pedepsei”.
”În timp ce PNL tergiversează o decizie, alţi şi alţi criminali şi violatori ies de după gratii în baza acestei legi. Atunci când CEDO a condamnat România din cauza condițiilor precare de viață din penitenciare, recomandările primite au vizat modernizarea și extinderea sistemului penitenciar, nu eliberarea deținuților pentru remedierea problemei spațiului insuficient”.
Îți mai recomandăm Cătălin Predoiu anunță lansarea procedurii pentru numirea șefilor la DNA, DIICOT și Parchetul General: ”Nu există favoriți””Primul punct din Acordul pe care USR l-a semnat cu PNL pentru susținerea guverului Orban a angajat acest guvern să implementeze recomandările din cadrul MCV și să pună în acord legile justiției cu avizele Comisiei de la Veneția și recomadările GRECO. În acest context, Uniunea Salvați România îi cere ministrului Justiției să ia în considerare apelul magistraților din urmă cu două săptămâni și să nu organizeze concursurile pentru noii procurori șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT fără modificarea legii”.
”Suntem dezmăgiți de primele decizii anunțate de ministrul Cătălin Predoiu, Guvernul PNL nu folosește toate instrumentele le are la dispoziție pentru a rezolva problemele create de PSD în domeniul Justiției. Ministrul a pasat Parlamentului responsabilitatea de a abroga legea recursului compensatoriu sau de a desființa Secția Specială, dar știm bine că majoritatea actuală nu este stabilă și nu îți permite să faci reforme reale” (vicepreședintele USR Stelian Ion).
Îți mai recomandăm Cum au rămas parchetele fără procurori șefi. Presiuni politice, campanii de denigrare, acțiuni disciplinare