Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis, marți, Avocatului Poporului o scrisoare, cerându-i să conteste la Curtea Constituțională opt dintre cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul Orban în ședința maraton din 4 februarie, înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură.
APADOR-CH susține că sunt trei motive principale pentru care ordonanțele de urgență ar trebui atacate la CCR. Primul ține de lipsa unei situaţii extraordinare care să justifice urgența.
„Mai mult, în cazul ordonanței privind alegerile anticipate, OUG 26/2020, în preambul se spune că la caracterul excepţional al situaţiei ar concura „… eventualitatea adoptării moţiunii de cenzură”, ceea ce e şi netemeinic şi comic, întrucât iminenţa demiterii unui guvern nu justifică intensificarea activităţii de legiuitor delegat, ci dimpotrivă, o reţinere generată de indiciile puternice că acel guvern este pe cale de a-şi pierde legitimitatea”, susține APADOR-CH în scrisoarea trimisă Avocatului Poporului.
Un alt motiv se referă la lipsa avizelor prevăzute de lege pentru proiectele de ordonanţe de urgenţă. APADOR-CH invocă informații vehiculate în spațiul public privind nesolicitarea unor avize și cere Avocatului Poporului să verifice acest aspect.
Cel de-al treilea motiv pentru care APADOR-CH vrea sesizarea CCR are legătură cu referendumul pentru justiție din 2019.
„Încălcarea Referendumului naţional din 2019, în care s-a stabilit că nu pot fi emise ordonanțe de urgență în domeniul organizării judiciare. În cazul OUG 23/2020, prin introducerea unei noi abateri disciplinare, în cazul achizițiilor publice, aceasta se referă și la judecători. În plus, abaterile disciplinare ale magistraţilor nu pot fi prevăzute într-o lege privind achiziţiile publice, ci într-o lege din domeniul organizării judiciare (statutul magistraților)”, precizează asociația.
Care sunt ordonanțele de urgență contestate:
- OUG nr. 13/2020 privind circulaţia pe drumurile publice
- OUG nr. 16/2020 privind regimul drumurilor
- OUG nr. 17/2020 privind domeniul apărării naţionale
- OUG nr. 21/2020 privind fondul locativ de protocol al RAPPS
- OUG nr. 23/2020 privind sistemului achiziţiilor publice
- OUG nr. 24/2020 privind reorganizarea activităţii ANAF
- OUG nr. 25/2020 pentru reforma în domeniul sănătăţii
- OUG nr. 26/2020 privind alegerile parlamentare anticipate
Despre OUG 25/2020 prin care se liberalizează programele naționale de sănătate, APADOR-CH amintește că a suscitat „numeroase îngrijorări, controverse şi suspiciuni în opinia publică” și susține că aduce modificări de substanţă ale sistemului de sănătate cu „efecte ascunse şi greu de evaluat chiar şi pentru specialişti”.
De altfel, Renate Weber, Avocatul Poporului, a declarat, pe 30 ianuarie, înaintea adoptării OUG 25, că propunerile privind liberalizarea programelor naționale de sănătate ar trebui discutate și votate în procedură parlamentară obişnuită și că acestea sunt făcute „fără a asigura echilibrul în sistemul sanitar" și fără garanții prin care „să se evite inechitățile dintre sistemul public și cel privat".
Ea a atras atenția că proiectul Ministerului Sănătății conține o notă de fundamentare sumară și nu prezintă niciun studiu de impact care să arate efectele economico-financiare, dar și sociale ale acesteia.
UDMR a cerut, luni, Avocatului poporului să conteste la CCR ordonanța de urgență referitoare la alegerile anticipate. UDMR nu este de acord ca în ziua alegerilor parlamentare să se poată vota în orice secție de votare. Și PSD a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu ordonanța privind alegerile anticipate.
A doua zi după ședința de Guvern în care au fost adoptate cele 25 de ordonanțe de urgență, Avocatul Poporului a transmis public că este „nu doar fără precedent, ci o gravă abatere de la normele art. 115 din Constituție” și că Guvernul se substituie astfel Parlamentului.
Avocatul Poporului a anunțat atunci, pe 5 februarie, că ia în calcul sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate privind acele ordonanțe de urgență care aduc atingere direct sau indirect drepturilor fundamentale și cele care încalcă decizii anterioare ale Curții Constituționale.