Analiză | 60 de miliarde de euro de la UE, în pericol. De ce riscă România să piardă fonduri europene?

Pe lângă cele 31,5 miliarde de euro, fonduri de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027, mai sunt de absorbit și folosit peste 29 de miliarde de euro din PNRR.

România este în procedură de deficit excesiv, iar dacă nu ține cont de obligațiile pe care și le-a asumat față de Comisia Europeană riscă să nu primească integral fondurile de coeziune, dar și să piardă sume importante din PNRR, avertizează specialiștii domeniului fiscal.

Deja Comisia Europeană ar fi comunicat României că cel puțin o parte din fondurile europene de coeziune ar putea fi suspendate, dacă nu respectăm ținta de deficit asumată pentru 2023 de 4,4% din PIB, au confirmat pentru Europa Liberă surse ale Executivului comunitar.

Ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, și-ar fi informat colegii în ședința de partid de la finalul săptămânii trecute despre acest avertisment al Comisiei Europene, scrie G4Media care citează surse liberale.

Ministrul nu a răspuns nici solicitărilor G4 și nici celor ale Europei Libere pentru a confirma aceste informații.

Surse din Ministerul de Finanțe au admis pentru Europa Liberă că avertismentul există, dar au refuzat să dea publicității documentul trimis de CE.

Eliminarea facilităților fiscale, un spor de 2.2% din PIB la buget

Facilitățile fiscale, dar mai ales lipsa reformelor din domeniul administrației publice sunt principalele cauze ale acestui dezechilibru, consideră vicepreședintele Asociației CFA (*Chartered Financial Analyst) România, Adrian Codirlașu, unul din autorii raportului realizat anul trecut de Consiliul Fiscal, care avertiza Guvernul asupra acestor pericole.

Faptul că Guvernul a anunțat marți, pe 4 iulie, că au intrat în vigoare prevederile Legii dosarului cu șină, care obligă instituțiile să accepte, printre altele, copia cărții de identitate transmisă prin e-mail, are mici șanse să fie considerat suficient la capitolul reforma administrației.

Nu doar fondurile de coeziune sunt, însă, în pericol, ci și cele care ar fi destinate României prin PNRR, atrage atenția specialistul, pentru că acestea din urmă au legătură atât cu reformele promise dar neîndeplinite, cât și cu procedura de deficit excesiv.

Prin procedura de deficit excesiv România își asumă față de UE că va scădea deficitul bugetar pentru a primi banii europeni, iar Comisia că va sancționa eventuala neîndeplinire a angajamentelor luate înghețând acordarea fondurilor europene.

România a depășit pentru prima dată limita maximă a deficitului, stabilită la 3%, în 2019, în guvernarea Dăncilă, deși economia era pe trend crescător și încă nicio criză nu amenința omenirea.

În perioada de pandemie și criză energetică, deficitul a tot crescut, așa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga lume. Acum am intrat însă în perioada în care statul român trebuie să scadă treptat deficitul. Anul acesta ar trebui să nu depășim 4,4% din PIB, iar în 2024 ținta e și mai dificil de atins - revenirea la maximum 3% din PIB.

Ministrul Finanțelor a avertizat că deficitul după șase luni de 2,32% din PIB „nu e de joacă” și că trebuie luate măsuri, altfel ținta de anul acesta va fi ratată.

România are puține șanse de a atinge deficitul asumat pentru acest an, de 4,4%, dacă nu va elimina facilitățile fiscale și nu va face o reformă a administrației publice, spune și vicepreședintele CFA.

Odată cu eliminarea facilităților fiscale, sporul de venituri la buget ar putea ajunge la 2,2% din PIB, arată documentul citat.

Pentru vicepreședintele CFA, eliminarea acestor facilități ar trebui făcută fie și măcar din rațiuni etice, din aceleași considerente pentru care ar trebui eliminate și pensiile speciale.

„Orice facilitate fiscală e plătită de ceilalți. Este exact aceeași situație ca și cu pensiile speciale. De fapt, sunt fețele aceleași monede: de situații speciale. Sunt anumite categorii, din agricultură și construcții, care nu plătesc taxe, inclusiv taxe de sănătate, deși beneficiază de aceste servicii. Și, atunci, toți ceilalți plătesc, susțin acele categorii; inclusiv pensionarii care nu au pensii speciale susțin acele categorii de persoane. Ceea ce este profund neetic”, spune expertul.

Există, astfel, o categorie de „nespeciali” care sunt captivi inclusiv ai „specialilor”, care duc povarea foarte multor impozite.

„ Avem impozitul pe muncă nespecial la care suntem campioni europeni. Spre 45% este este impozitul pe care-l plătește cineva care muncește pe contract de muncă și nu beneficiază de asemenea scutiri, care este extrem de mare”, spune vicepreședintele CFA.

Și fostul premier Theodor Stolojan susține că guvernul ar trebui să dea dovadă de responsabilitate și să elimine toate facilitățile, despre care spune că au fost acordate datorită „populismelor întreținute”.

Mix între eliminarea facilităților și taxa pe vicii. Cazul Ungariei

Reducerea personalului din administrația publică ar fi o altă soluție pentru a obține mai multe venituri la buget, spune Codîrlașu care este sceptic, însă, cu privire la voința autorităților.

„Nu cred că se va întâmpla și se va merge pe [varianta] de a obține cât mai multe venituri (…). Cred că se va mări taxarea. Și prin eliminarea acestor facilități se va mări taxarea generală, dar cred că se va merge pe o combinație dintre reducerea de facilități – nu toate vor fi reduse, dar unele cu siguranță – și pe creșteri de taxe: pentru jocuri de noroc, alcool, tutun – pe vicii”.

Dacă nu se întâmplă nimic, însă, România va ajunge cu deficitul la 6%, adică un deficit mai mare și decât cel înregistrat anul trecut și, pe deasupra, fără acces la fonduri europene, ceea ce ar fi dramatic, conchide expertul.

El atrage atenția că situația nu este una de neglijat, pentru că în imediata vecinătate a României există Ungaria, care nu primește fonduri europene, în care inflația a ajuns la peste 20% iar moneda națională a suferit cea mai mare depreciere dintre țările din Europa Centrală și de Est.

Iar consecința imediată se va vedea direct „când piața vede că nu se mai primesc fonduri europene”, pentru că este „un semnal extrem de negativ și pentru piață atunci când Comisia Europeană decide să nu mai trimită sau să nu mai aprobe [acordarea] de fonduri europene”.

Situație dramatică în an preelectoral

După ce Consiliul Fiscal și-a lansat în urmă cu un an avertismentul, Guvernul a luat deja o serie de măsuri pentru reducerea facilităților fiscale, cum ar fi reducerea de TVA în construcții doar pentru prima casă, dar acestea s-au dovedit insuficiente.

Lipsa de venituri suficiente la bugetul de stat a făcut ca Guvernul Nicolae Ciucă să suspende la începutul lunii mai angajările la stat și să reducă cheltuielile instituțiilor publice cu 10%.

Dacă în acel moment se discuta de un deficit de 20 de miliarde de lei, datele publicate recent de Ministerul Finanțelor arată un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei pentru primele cinci luni.

Coaliția de guvernare discută în prezent variantele de eliminare a unor facilități fiscale care ar putea viza sectoarele IT, agricultură și construcții. O decizie va fi luată, însă, doar după discuții cu reprezentanții domeniilor vizate, spun autoritățile.

Premierul PSD Marcel Ciolacu a susținut că se impune eliminarea unor facilități fiscale pentru limitarea deficitului bugetar, dar a spus că scutirea de impozit din domeniul IT nu se va afla printre ele.

Deși a susținut că nu este susținătorul introducerii unor noi impozite, el a avertizat că, în caz contrar, România riscă să piardă bani europeni.

Și reprezentanții PNL au spus că se gândesc la măsuri care să crească veniturile la buget și au optat pentru taxarea suplimentară a viciilor și a redevențelor.

Deficitul bugetar a depășit 2,3% din Produsul Intern Brut, la sfârșitul lunii mai, în creștere față de primele patru luni ale anului, când era de 1,72%. De asemenea, în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 1,57% din PIB, adică de 20,9 miliarde de lei.

În sume absolute, în intervalul ianuarie-mai 2023, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu 36,9 miliarde lei.

Cele mai mari venituri bugetare provin din contribuțiile la asigurări și impozitarea salariilor și veniturilor. Cele mai mari cheltuieli s-au făcut cu investițiile, asistența socială și subvențiile.

Deficitul a mai fost majorat de compensarea facturilor la gaze și energie electrică, decontarea medicamentelor, încetinirea ritmului de încasări, precum și de programul „Sprijin pentru România”, care oferă vouchere de 250 de lei pentru 3 milioane de români aflați în dificultate financiară.

În 2024, în România vor avea loc alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Măsurile de reducere a facilităților sunt nepopulare printre alegători.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.