Operațiunea „Călin Georgescu președinte”. 15 întrebări la care autoritățile române nu au răspuns

Știau asta înainte de turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie? Dacă da, ce măsuri au luat? Ce efect poate avea declasificarea documentelor secrete asupra turului II al alegerilor?

La aceste întrebări, dar și la altele, autoritățile române nu au oferit încă publicului răspunsuri concrete. În aceste condiții, turul II al alegerilor prezidențiale de pe 8 decembrie va avea loc sub un mare semn de întrebare cu privire la legalitatea campaniei electorale a candidatului Călin Georgescu.

Europa Liberă lansează o listă, care nu este exhaustivă, de 15 de întrebări la care nu avem încă răspunsuri concludente.

În căutarea lor, am trimis solicitări tuturor instituțiilor din România care au un rol, direct sau indirect, în alegerea viitorului președinte al României.

Vom comunica publicului răspunsurile primite de la Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul General, DIICOT, DNA, Curtea Constituținală și Autoritatea Electorală Permanentă imediat ce le vom primi.

documentele declasificate

1. De la ședința CSAT din 28 noiembrie până la desecretizarea documentelor – pe 4 decembrie – a trecut o aproape o săptămână. De ce a tăcut președintele Iohannis?

Pe 12 noiembrie 2024, preşedintele comisiei SRI (Serviciul Român de Informații) din Parlament, Ioan Cristian Chirteş, a declarat că în România nu au fost descoperite campanii de propagandă sau dezinformare realizate de actori externi ostili țării. El recunoștea totuși că există conturi false apărute în context electoral, dar ele nu amenință securitatea națională.

Ioan Cristian Chirteş (senator al Partidului Național Liberal) a susținut atunci că, potrivit informațiilor SRI, nu există acțiuni care pot influența alegerile parlamentare și prezidențiale din România.

„Până în prezent nu au fost identificate elemente de conţinut specifice campaniilor de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili la adresa României”, arata un comunicat transmis de președintele Comisiei de controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii.

Chirteș adauga însă că, în contextul alegerilor, așa-numitele ferme de troli sau de boți există și sunt folosite pentru a crește popularitatea candidaţilor sau pentru atacuri asupra contracandidaţilor.

Pe 25 noiembrie 2024, adică a doua zi după turul I, Administrația Prezidențială transmitea Europei Libere, referitor la ascensiunea suspectă a vizibilității lui Călin Georgescu, că „Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră (n.r. Călin Georgescu) pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni.”

Klaus Iohannis.

Ulterior, pe 26 noiembrie, Europa Liberă a întrebat Administrația Prezidențială dacă președintele Klaus Iohannis va convoca sau nu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Anunțul convocării a venit de la Palatul Cotroceni pe 27 noiembrie, iar pe 28 noiembrie, ședința CSAT a avut loc.

După ședința CSAT, Administrația Prezidențială a confirmat într-un comunicat că, „prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok”.

În același comunicat se menționa că CSAT a luat act de faptul că, „în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.”

Așadar, între 25 și 28 noiembrie – dar și înainte de această perioadă, Președintele României a primit sau nu informări de la serviciile secrete cu privire la campania electorală a lui Călin Georgescu? Dacă da, ce măsuri au fost luate? Dacă nu, din ce motiv nu le-a primit?

2. Premierul Marcel Ciolacu, membru CSAT, știa conținutul documentelor secrete încă din 28 noiembrie. De ce nu a susținut imediat candidatul prooccidental?

Luni, 2 decembrie, a doua zi după alegerile parlamentare și a patra zi după ședința CSAT din 28 noiembrie, președintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, a declarat că nu o susține pe Elena Lasconi.

„Românii trebuie să hotărască singuri ce este mai bine pentru ei“, argumenta Ciolacu. La acel moment, Marcel Ciolacu știa de la ședința CSAT toate lucrurile grave prezentate de serviciile cu atribuții în securitatea națională.

Marcel Ciolacu a anunțat că o susține pe Elena Lasconi la o săptămână după ședința CSAT.

Imediat după desecretizarea documentelor SRI, SIE (Serviciul de Informații Externe), STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale), MAI (Ministerul Afacerilor Interne), joi, 4 decembrie, Marcel Ciolacu a revenit:

„Nu am putut să vorbesc public despre aceste documente pentru că am respectat legea. Însă, un fapt este cert: în competiția electorală, am fost cel mai afectat de modul în care domnul Călin Georgescu și-a mărit artificial expunerea, eludând cadrul legal. Sper ca, pe baza dovezilor publicate azi, autoritățile statului să-și facă treaba, iar toți cei vinovați să plătească! În fața acestei realități, o voi sprijini pe doamna Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.”

De ce a așteptat Marcel Ciolacu o săptămână pentru a face acest anunț?

3. Cine a știut și de când că exista o interferență statală în alegerile din România?

Serviciul Român de Informații (SRI) spune în nota desecretizată de președintele României că popularitatea lui Călin Georgescu a început să explodeze cu două săptămâni înainte de turul I al alegerilor prezidențiale, printr-o „promovare masivă” pe TikTok.

25.000 de conturi ar fi fost implicate în operațiune – 797 dintre ele erau create încă din 2016.

Întreaga operațiune a fost coordonată, spune SRI, printr-un canal de Telegram, unde cei care controlau conturile de TikTok erau învățați cum să exploateze algoritmii rețelei sociale chineze.

Știa SRI asta înainte de 24 noiembrie?

Pe plan extern, înainte de turul I din România – în contextul alegerilor din octombrie/noiembrie din Republica Moldova – existau informații că Rusia are capacitatea cibernetică de a se implica în alegerile din alte țări. În al doilea tur de scrutin din Moldova s-au confruntat candidata pro-europeană Maia Sandu și pro-rusul Alexandr Stoianoglo. Maia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte, cu 55,33%.

Mai mult – după cum am arătat și mai sus – cu două săptămâni înainte de alegerile din România, președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, Ioan Chirteș, a transmis o solicitare către această instituție pentru a afla dacă pe teritoriul României sau în exterior există „entități statale sau non-statale care pot să influențeze procesul electoral”.

Suspiciuni, așadar, existau; ce au făcut, concret, serviciile?

În documentul declasificat al Serviciului de Informații Externe (SIE) se menționează că România „este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse” și că Rusia are un interes în creștere pentru a influența „mood-ul și agenda în societatea românescă în context electoral”.

Știa SIE despre asta și înainte de 24 noiembrie? Dacă da, ce a făcut mai exact?

4. Care este consecința imediată a desecretizării documentelor?

Prima consecință a declasificării unor documente secrete este că populația a aflat mai multe informații despre manipularea procesului electoral.

În al doilea rând, joi, 5 decembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) a anunțat începerea unor investigații, după ce, cu o seară înainte, imediat după anunțul de declasificare al Administrației Prezidențiale, procurorul general al României a ținut o ședință cu echipa sa.

Turul I al alegerilor prezidențiale a fost deja validat de Curtea Constituțională a României (CCR), după renumărarea voturilor din țară și, parțial, a celor din străinătate.

Sediul Curții Constituționale a României. În spatele ușii, președintele instituției, Marian Enache, discută cu un coleg.

Nu e clar însă în acest moment dacă CCR a avut acces la documentele clasificate – sau la informații din ele – atunci când a luat această decizie. Ar mai fi putut fi validat turul I în condițiile în care serviciile de informații din România spun că „un actor statal” s-a implicat în alegeri?

Am întrebat acest lucru CCR – vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Joi, 5 decembrie, SNSPA (Școala Superioară de Studii Politice și Administrative), Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul independent Cristian Terheș au cerut Curții Constituționale să anuleze alegerile prezidențiale.

Există posibilitatea ca turul II să nu mai aibă loc, având în vedere dezvăluirile din documentele declasificate? Răspunsul îl așteptăm tot de la CCR.

5. Care e legitimitatea alegerilor, în condițiile în care candidații nu au avut condiții egale de promovare?

Nu există informații că votul din turul I ar fi fost fraudat – asta reiese și din faptul că scrutinul a fost validat de CCR.

Așadar, suspiciunile privind ilegalitățile din alegeri nu sunt legate de votul în sine, ci de campania ilegală de propagandă care ar fi determinat unii votanți – imposibil de cuantificat câți – au fost manipulați pentru a-l vota pe Călin Georgescu.

Călin Georgescu.

Dincolo de aspectele legale, legitimitatea turului II al alegerilor prezidențiale va fi pusă sub semnul întrebării.

Dacă va fi câștigat de Călin Georgescu, va putea CCR valida un mandat obținut de un candidat despre care multiple instituții ale statului spun că ar fi beneficiat de posibil sprijin ilegal în campanie?

6. De ce nu s-a sesizat Justiția între 28 noiembrie și 5 decembrie?

În comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie se menționa că „prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok”.

Se menționa explicit, așadar, o posibilă încălcare a legii. Miercuri, 4 decembrie, la o săptămână după acel comunicat, Parchetul General nu deschisese încă un dosar penal, invocând că nu a avut acces la documentele declasificate discutate în CSAT.

Abia joi, 5 noiembrie, Parchetul General a revenit și a precizat s-a sesizat din oficiu pentru „posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.”

„Cercetările vizează indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”, a transmis Parchetul, care investighează și posibile fapte de spălare de bani.

Europa Liberă a cerut și DIICOT să precizeze dacă are un dosar în lucru pe această temă, având în vedere posibilele infracțiuni informatice comise în campanie electorală. Vom publica răspunsul când îl vom primi.

Parchetul General a mai anunțat joi că a sesizat DIICOT și „sunt analizate elementele factuale de natură să determine declanșarea unei investigații penale privind săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența acestei structuri.”

Chiar dacă nu are competența legală de a cerceta explicit infracțiuni electorale, am întrebat și DNA dacă are vreun dosar în lucru care să aibă legătură cu dezvăluirile din documentele declasificate. „Nu putem confirma sau infirma”, a fost răspunsul primit.

7. De ce au fost lăsate organizațiile neo-legionare/fasciste să prospere, deși erau sub atenția SRI?

Campania electorală a scos la iveală mai multe declarații în care candidatul Călin Georgescu îi omagiază pe mareșalul Ion Antonescu sau pe legionari.

El spunea, în 2022, într-o emisiune TV, că „nu se teme că va fi izolat când îi numeşte eroi pe Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu” sau că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane”.

Același Georgescu a mers la o dezbatere online organizată de Gândul însoțit de liderul mișcării neo-legionare din România, Eugen Sechila, și figurează ca fondator al Asociației Pământ Strămoșesc – al cărei nume este inspirat dintr-un celebru oficios al legionarilor.

Mai mult, G4Media a relatat că în România au fost organizate în ultimii ani tabere paramilitare pentru copii, iar în preajma alegerilor, mai multe persoane, printre care şi preşedintele partidului suveranist SOS, Diana Şoşoacă, au participat la un eveniment de comemorare a liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, în localitatea Tâncăbești, comuna Snagov.

De ce nu au făcut autoritățile române mai mult pentru a opri acest fenomen, în condițiile în care, în România, propaganda cu caracter fascist, legionar, rasist și xenofob este faptă penală?

Însuși candidatul Călin Georgescu a fost cercetat într-un astfel de dosar, care a fost însă închis. Într-un comunicat al Parchetului General, procurorii spun că nu au cadrul legal pentru a-i trage la răspundere pe care care-l omagiază pe Corneliu Zelea Codreanu. De ce nu au cerut completarea legii?

8. Cine a susținut campania lui Călin Georgescu? Din țară și din străinătate.

Călin Georgescu susține că a beneficiat de o campanie electorală neconvențională, bazată în mare parte pe voluntariat.

Strategia sa de promovare s-a bazat, în primul rând pe promovarea pe platformele sociale, în special pe TikTok, unde a acumulat milioane de vizualizări și aprecieri. SRI vorbește de 25.000 de conturi TikTok care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.

Iar toată campania ar fi costat zero lei, conform lui Călin Georgescu.

Autoritățile statului spun, însă, altceva:

„O listă neexhaustivă a persoanelor publice care şi-au manifestat susţinerea față de Călin GEORGESCU relevă următoarele conturi de la nivelul TikTok: @călin.donca, @makaveli.oficial @ceraselamaria1, @adrian.niculescu, @jaga.neagu, @andreipypo10, @rusu.romeo, @roxana roxi302, @corinaciriblan, @braia.robert”, scrie SRI în raportul trimis CSAT.

Dacă majoritatea celor menționați în listă de SRI sunt influenceri cu zeci sau poate mii de urmăritori, Călin Donca e mai mult de atât. El este miliardar în criptomonede și a fost reținut, în septembrie 2023 de procurorii DIICOT pentru fapte de delapidare, înșelăciune și evaziune fiscală.

Donca face legătura cu un alt presupus susținător de-ai lui Georgescu, menționat și în raportul SRI: Bogdan Peșchir, alias „BogPr” în online. El ar fi donat peste un milion de euro, pe TikTok, pentru campania lui Georgescu, susține SRI. Peșchir nu a putut fi contactat pentru a furniza un punct de vedere.

TikTok a confirmat autorităților române identitatea BogPr și a transmis că doar în perioada 24 octombrie - 21 noiembrie acesta ar fi donat 381.000 de dolari unor conturi care îl promovau pe Georgescu.

Cum a evoluat popularitatea lui Călin Georgescu în preajma alegerilor prezidențiale.

Finanţarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameU. „Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceştia”, mai spune SRI.

Pe 27 noiembrie 2024, FameUp a transmis Ziarului Financiar că nu a colaborat cu persoana Călin Georgescu.

Și pe Telegram campania a fost plătită, după cum au descoperit jurnaliștii de la G4Media.ro –viralizarea discursurilor lui Călin Georgescu este susținută de mii de așa-ziși „voluntari” organizați în grupuri de Telegram, unde primesc materiale editate gata de postare.

Digi24.ro a decoperit o altă rețea, cea a celor care au sponsorizat materialele de propagandă tipărite. O parte dintre facturi ar fi fost plătiți de un anume Sorin Scuratovschi.

Tuturor acestor forțe interne mobilizate în sprijinul lui Călin Georgescu li s-au alăturat importante forțe externe. Activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal. SRI nu spune despre ce stat este vorba, însă din documentul SIE reiese clar că este vorba de Rusia.

9. Cine sunt foștii/actualii lucrători din servicii care l-au susținut pe Călin Georgescu și cu aprobarea cui?

Călin Georgescu a lucrat la Ministerul de Externe (MAE) între 2004 și 2005.

A intrat în MAE în calitate de consilier personal al ministrului de Externe din 2004, Mircea Geoană. Apoi, în primăvara anului 2005, Georgescu și-a dat demisia, după ce ministru de Externe devenise, la finalul lui 2004, Mihai-Răzvan Ungureanu.

Mihai-Răzvan Ungureanu, fost șef al SIE, a declarat pentru Europa Liberă că Georgescu a fost „plantat" la MAE.

„Când vorbim despre un contract de muncă de durată nedeterminată, vorbim practic de preluarea cuiva din exterior în interiorul Ministerului Afacerilor Externe, fără să treacă prin examene, fără să treacă prin evaluări și devine dintr-o dată ca și cum o mâna divină, ca să fiu în rima domnului Georgescu, se așează pe umărul său sau pe capul său, el devine diplomat și ajunge și director”.

Fostul șef al lui Călin Georgescu de la Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu: Călin Georgescu a fost „montat” director

Întrebat cine a fost acea mâna divină, el a răspuns că i-ar fi greu să spună cu exactitate.

„Cert este că, în momentul în care am ajuns ministru, demarând reforma internă a Ministerului de Externe, cam toți cei pe care consiliul de reformă al Ministerului i-a considerat inutili sau excesivi, într-un mod sau altul, au fost invitați să părăsească ministerul”.

„Domnul Georgescu nu făcea în vreun fel imaginea unei stele noi a diplomației românești. Mai ales că montarea sa într-o poziție de director, fără să fi avut în spate o biografie profesională adecvată, punea semnul întrebării și asupra validității sale profesionale”, afirmă Mihai Răzvan Ungureanu.

10. Care e legătura lui Călin Georgescu cu lumea interlopă?

George Pian, liderul clanului Duduianu, a postat pe TikTok numeroase mesaje de susținere pentru Călin Georgescu. După primul tur al alegerilor, el și-a exprimat bucuria că Georgescu a intrat în turul al doilea, menționând că îl respectă.

După desecretizarea documentelor CSAT, George Pian și-a nuanțat mesajul și a postat mai multe mesaje pe TikTok în care îl întreabă pe Călin Georgescu dacă legăturile sale cu simpatiile sale legionare sunt sau nu adevărate.

Pian spune în acele clipuri că se teme că Georgescu ar putea acționa ca mareșalul Antonescu, care a deportat romi din România, printre care și pe bunicul său, „care nici azi nu s-a mai întors acasă.”

Un alt membru al lumii interlope, Mircea Nebunu (pe numele său real Mircea Băluș), liderul Clanului Sportivilor – un cetățean dat în urmărire generală – l-a susținut și el, pe rețelele sociale, pe Călin Georgescu.

Alți membri ai clanului au apreciat postările sale referitoare la candidatul independent.

Despre sprijinul primit de la membri ai lumii interlope, Călin Georgescu a spus că este „onorat”.

„Am fost acuzat, pe de altă parte, că mă sprijină foști sau, mă rog, pușcăriași, interlopi, romi. Foarte bine, ei nu sunt oameni? Care este problema? Sunt onorat de acest lucru”, a spus Călin Georgescu într-o emisiune la Realitatea TV.

11. Care e rolul companiei chineze TikTok. A fost interesată direct sau doar folosită?

Răspunsul la această întrebare trebuie să plece de la faptul că TikTok este o companie chineză, despre care SUA spun că este folosită de Beijing atât pentru a colecta date despre americani, cât și pentru a influența opinia publică.

SUA au votat o lege prin care interzice TikTok pe teritoriul american, dacă ByteDance – o companie cu sediul oficial Insulele Cayman – nu vinde platforma.

Americanii cred că ByteDance, compania-mamă a TikTok, ar putea oferi guvernului chinez, la solicitarea acestuia, informații despre cei 170 de milioane de cetățeni din State care au cont de TikTok.

După izbucnirea scandalului din România, TikTok a negat că ar fi fost implicată în mod voit în campania lui Călin Georgescu, spunând chiar că a șters „peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de like-uri false, 10 milioane de urmăritori falși, o mie de conturi care impersonau candidați. Am prevenit 40 de milioane de like-uri false și alte 200.000 de conturi false de la a fi create”.

Compania TikTok spune că a respectat legea în timpul alegerilor prezidențiale din România.

În comunicatul SRI apare o informație esențială: din cele 25.000 de conturi folosite pentru a-l sprijini pe Călin Georgescu în campanie, 797 au fost create „încă din anul 2016”. SRI a revenit joi cu explicații, în contextul în care TikTok a devenit disponibilă în Europa abia din 2018.

„Deşi aceasta a devenit disponibilă în afara Chinei abia în 2017, respectiv în Europa în 2018, a fost posibilă crearea de conturi şi utilizarea platformei încă din anul 2016, inclusiv de persoane din afara Republicii Populare China prin utilizarea de servicii de anonimizare de tip Virtual Private Network.”

ByteDance a cumpărat în 2017 start-up-ul Musical.ly din Shanghai, o aplicaţie de videosharing creată în iulie 2014. Achiziția s-a făcut cu tot cu conturile create anterior pe Musical.ly.

Însă cum au ajuns niște conturi create în 2016 pe o platformă dedicată utilizatorilor chinezi să fie folosite în campanie electorală din România în 2024?

E o întrebare la care TikTok încă nu a răspuns.

12. Ce prevede legea privind finanțarea partidelor și candidaților? A comis Călin Georgescu ilegalități?

Legea finanțării partidelor prevede, la art. 47, alin. 5: „candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii”.

În privința lui Călin Georgescu, unul dintre marile semne de întrebare este cum și-a finanțat campania electorală. El a declarat Autorității Electorale Permanente că nu a cheltuit niciun leu înainte de alegeri – folosindu-se de asta inclusiv în discursurile sale online, în care a blamat partidele politice.

Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.

Din documentele declasificate de CSAT rezultă însă că Georgescu ar fi fost susținut financiar de Bogdan Peșchir, care – sub aliasul «bogpr» de pe TikTok, ar fi făcut donații de cel puțin un milion de euro pe rețeaua socială chineză.

Bogdan Peșchir nu a putut fi contactat până la publicarea acestui articol.

TikTok a confirmat autorităților române plăți ale acestuia de 381.000 de dolari doar pentru perioada 24 octombrie-24 noiembrie 2024. Banii ar fi fost trimiși „către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicaţi în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data încheierii campaniei electorale”.

În documentele declasificate se mai vorbește de ferme de troli și zeci de mii de conturi de TikTok, Telegram sau Discord folosite – ceea ce înseamnă resurse financiare considerabile.

Într-un demers public fără precedent, mai mulți oameni de afaceri din România au transmis ieri că s-ar fi folosit sume imense pentru promovarea lui Călin Georgescu. „Noi cunoaștem costurile normale de transmitere a peste 100 de milioane de postări într-o zi și estimăm că ce s-a cheltuit până acum depășește 50 de milioane de euro”, a spus Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia.

13. De când se pregătește Călin Georgescu pentru acest rol?

Conceptul „nexusului (conexiune, interdependență n.red.) Water-Energy-Food (apă hrană energie, n. red)” a fost recunoscut și promovat la nivel internațional începând cu anul 2011, în la conferința „The Water, Energy and Food Security Nexus – Solutions for the Green Economy” organizată la Bonn, Germania.

Conferința a fost organizată de Guvernul Federal al Germaniei, în colaborare cu World Economic Forum (WEF), World Wide Fund for Nature (WWF) și International Food Policy Research Institute (IFPRI)

Într-un interviu din 2015 pentru revista Kamikaze, Călin Georgescu vorbea despre un plan pe care îl are pentru România: „Am o echipă completă și un proiect de țară – Apă, Hrană, Energie”. Programul de președinte din 2024 al lui Călin Georgescu are chiar acest nume.

Captură de ecran cu o pagină a lui Călin Georgescu de pe TikTok.

„România să devină grânarul Europei si să vindem în regiune energie ieftină verde. Cu alte cuvinte, am un plan si autoritatea necesară de a-l pune în aplicare”, spune Georgescu.

Ideile expuse în interviul din 2015 sunt identice cu cele promovate acum, în campania electorală. Interviul din Kamikaze venea imediat după tragedia de la Colectiv și demisia lui Victor Ponta.

Tot în 2015, după tragedia de la Colectiv, publicația Sputnik a promovat intens numele lui Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru al României. În anii 2015 și 2016, Sputnik, organ de propagandă al Moscovei, i-a dedicat numeroase articole elogioase, descriindu-l drept „o gură de aer curat” și evidențiind calitățile sale pentru poziția de premier.

În 2020, el a fost propus pentru funcția de premier de către AUR, după ce partidul a intrat în Parlament. Și în 2021, după demiterea cabinetului Cîțu, Călin Georgescu a fost din nou propunerea AUR de premier.

Remintim: SRI vorbește în raportul trimis CSAT de conturi asociate lui Călin Georgescu, pe TikTok, create încă 2016.

În 2016, în noiembrie, invitat la TVR la emisiunea „Întrebări și răspunderi”, Călin Georgescu își prezinta proiectul de țară. Tot atunci, prezenta proiectul de țară și studenților de la Universitatea Ovidius din Constanța.

În mai 2018, Călin Georgescu vorbește din nou la TVR, la aceeași emisiune, despre proiectul său de țară.

Aparițiile la postul public de televiziune i-au oferit platforma pentru a-și prezenta ideile și soluțiile propuse pentru dezvoltarea României.

În decembrie același an, planul „Hrană. Apă. Energie” este prezentat, din nou, în presă, în publicația Cultura Română.

SRI spune că „prima sesizare a TikTok cu privire la faptul că se desfășoară o campanie de promovare a lui Călin Georgescu în mediul TikTok a fost făcută în 2020, în 2021 TikTok concluzionând că aceasta este o activitate suspectă.”

SRI nu a explicat în raportul desecretizat cine anume a sesizat TikTok și unde a trimis compania chineză concluzia că este vorba de o activitate suspectă.

Evenimentul Zilei prezintă, într-un articol din septembrie 2021, proiectul de țară al lui Călin Georgescu.

În 2022, mai multe grupuri de Telegram se coagulează pentru susținerea lui Călin Georgescu, susțin autoritățile din România.

Tot în 2022, candidatul prorus la președinția Republicii Moldova, Ilan Șor își lansează proiectul de țară care poartă același nume ca al lui Călin Georgescu – Apă. Hrană. Enegie.

14. De ce nu spune SIE nimic concret în document?

Documentul depus de Serviciul de Informații Externe (SIE) la CSAT conține afirmații generale despre tacticile folosite de Rusia pentru a influența alegerile din alte țări, dar afirmațiile legate direct de România nu sunt însoțite de dovezi concrete pentru fiecare punct.

Acest lucru sugerează că unele concluzii pot fi extrapolări bazate pe experiențe din alte state sau pe evaluări ale serviciilor de informații.

De exemplu:

• „la ordinul Kremlinului, au fost realizate cercetări sociologice detaliate ale statelor-țintă (trenduri in opinia publică, perspectivele politice ale anumitor partide/candidați, măsuri luate de autorități împotriva interferentelor electorale străine) si a fost studiat cadrul legislativ al statelor- țintă pentru a identifica breșe/vulnerabilități și care este capacitatea de răspuns”.

Aceasta este o afirmație generală, fără o dovadă concretă a unei astfel de cercetări în România.

La fel ca și următoarea:

„România — alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral.”

Documentul întocmit de SIE vorbește despre utilizarea conținutului deepfake sau manipularea imaginilor. Iar singurul exemplu concret al celor de la SIE este cel semnalat de MApN, în august 2024, privind un fakenews referitor la presupusa incendiere a unui depozit de carburanți din Bragadiru.

Informația a apărut pe contul din platforma X (fostă Twitter) al unui așa-zis centru de studii ale războiului, dar și pe canale asociate propagandei Federației Ruse în rețelele sociale Telegram, VK, YouTube și Reddit.

15. De ce comunică serviciile secrete direct cu cetățenii sugerând pe cine să nu voteze?

Declasificarea documentelor secrete a fost făcută de președintele Iohannis, în calitatea sa de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Este motivul pentru care documentele au fost publicate pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale.

Potrivit reacțiilor politice, interne și internaționale, precum și a celor din societatea românească de la universități la asociații ale mediului de afaceri și sindicate, dezvăluirile serviciilor de informații și MAI relevă o situație de o gravitate fără precedent de la Revoluția Română – cea mai recentă schimbare de regim politic în urmă, cu 35 de ani – până la alegerile din 24 noiembrie.

Informațiile prezentate arată că o putere străină, cu interese cu totul opuse intereselor României, așa cum sunt ele definite în Constituție, e pe cale să impună în fruntea țării un președinte favorabil acelor interese de sens contrar, prin manipulare, abuz de încredere, înșelăciune și fals în declarații.

Cu toate acestea, nici măcar un singur decident, reprezentant al autorităților de la București nu s-a adresat românilor.

Într-o mutare majoră, dar fără responsabil vizibil, serviciile de informații și Ministerul de Interne au intrat nemijlocit în dialog cu societatea, avertizând online cetățenii să nu voteze un candidat.

Aceasta în condițiiile în care performanța electorală a lui Călin Georgescu a fost validată deja de Curtea Constituțională. Serviciile de informații au spus practic alegătorilor cu cine să nu voteze.

Într-o situație de o astfel de gravitate, era de așteptat ca președintele României să explice ce s-a întâmplat și ce e de făcut atât celor care au votat pentru Călin Georgescu – 22% din alegători în primul tur, cât și celor care au preferat alți candidați și se îndreaptă acum spre candidata USR, Elena Lasconi, care a obținut inițial, 19%, 1,7 milioane de alegători.

Președintele României nu s-a adresat românilor. Nu a avut un mesaj direct pentru români nici premierul Marcel Ciolacu. Invocând documentele făcute publice de servicii, el s-a limitat la a-și declara sprijinul pentru Elena Lasconi, un pas ceva mai limpede spre o poziție clar prooccidentală. A făcut-o însă pe o rețea de socializare. Adică fără ca românii să îi vadă fața.

Nici ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, nici ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, nici directorii serviciilor de informații (cu excepția STS, toți sunt adjuncți de luni întregi), nu s-au adresat direct românilor.

Parlamentul, aflat teoretic încă în sesiunea de toamnă, nu a fost convocat pentru ca președintele Senatului, Nicoale Ciucă, și președintele Camerei Deputaților, precum și reprezentanții tuturor partidelor parlamentare să își poată exprima punctul de vedere într-o ambianță instituțională și să lanseze în persoană interpelări la adresa instituțiilor care, după cum arată acum documentele desecretizate, nu și-au făcut datoria și/sau nu au avertizat la timp.

Tăcerea tuturor capilor țării – președinte, premier, șefi ai Camerelor, miniștrii Apărării și de Interne – sugerează că instituțiile de forță de la București au primit ordinul de a furniza cetățenilor argumente ca să își apere singuri țara. La vot.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.